Live Radio

vineri, 30 martie 2018

Intrarea lui Iisus în Ierusalim. Duminica Floriilor



Drumul de la Ierihon la Ierusalim trecea peste Muntele Măslinilor. Deşi numit în mod tradiţional de evanghelişti “munte”, în realitate era doar un deal prielnic creşterii măslinilor și renumit pentru teascurile de ulei de măsline. Pe acest drum a intrat Isus în Ierusalim, în acea duminică de 2 aprilie a anului 33.


Pe Iisus Hristos îl urmau orbii, bolnavii întremaţi, cei care asistaseră înmărmuriţi la învierea lui Lazăr, în Betania. După El veneau mii de pelerini din toate colţurile Iudeii, Galileei, Samarei şi chiar de mai departe, să se închine la Ierusalim, la Sărbătoarea Corturilor. Alaiul din după-amiaza acelei duminici la intrarea de Răsărit a cetăţii Ierusalimului a nedumerit şi cutremurat poporul din cetate.

Muntele Măslinilor



Cu ramuri de finic şi măslin în mâini l-a întâmpinat poporul pe Iisus strigând: "Osana! Bine este cuvântat Cel ce vine întru numele Domnului!". Pe Muntele Măslinilor a rostit Mântuitorul Cuvântarea despre viaţa veşnică şi a petrecut ultimele nopţi de dinaintea morţii Sale. Tot aici, la poalele muntelui, în Grădina Ghetsimani, a fost locul de linişte şi rugăciune pentru Iisus şi ucenicii Săi după Cina cea de Taină. Tot de pe Muntele Măslinilor a avut loc Înălţarea la Cer a Domnului.

Din primele secole ale Bisericii şi până astăzi Muntele Măslinilor, Grădina Ghetsimani cu cei 7 măslini vechi de 2.000 de ani, schiturile şi bisericile întemeiate pe munte încă din secolul IV au devenit  unele dintre cele mai importante locuri de pelerinaj ale creştinătăţii.

Duminica Stâlpilor sau Duminica Floriilor

Cu ziua de Florii începe ultima săptămână a Postului Paştilor, numită Săptămâna Patimilor, în care creştinii se pregătesc să întâmpine marea sărbătoare a Învierii lui Isus.
Duminica Floriilor reprezintă "florile virtuţilor adunate în timpul postului” - lumina rugăciunii, smerenia postirii, bunătatea inimii milostive şi darnice, curăţenia minţii dobândită prin pocăinţă.
Ziua este numită şi Duminica aspiranţilor sau a candidaţilor la botez, pentru că în această zi catehumenii (cei care nu sunt creştini şi vor să se pregătească pentru botez se numesc catehumeni) mergeau la episcop, spre a-i cere să fie admişi la botez, iar acesta le dădea să înveţe Simbolul credinţei. Se mai numea şi Duminica graţierilor, pentru că, în cinstea ei, împăraţii acordau graţieri.
După un obicei din secolul al IV-lea şi generalizat în toată Biserica creştină, se aduc în biserici ramuri de salcie care sunt binecuvântate şi împărţite credincioşilor, în amintirea ramurilor de finic şi de măslin cu care mulţimile au întâmpinat pe Domnul la intrarea Sa triumfală în Ierusalim.
Atât în Bizanţ, cât şi la curţile domneşti din Ţările Române, sărbătoarea Floriilor se prăznuia cu multă solemnitate. Luau parte împăraţii cu demnitarii lor, cărora li se împărţeau făclii aprinse ca la Paşti.

Sursa: stiri.tvr.ro

Niciun comentariu: