Radio Maranata Vulcan

marți, 28 februarie 2017

Va exista iadul după Judecata cea Mare a lui Dumnezeu?

Întrebare:

Exist iadul acum? Este cineva în iad acum? Eu credeam că doar după ce va fi Judecata lui Dumnezeu la scaunul de domnie mare și alb va exista iadul. Ajutați-mă să înțeleg. 
În traducerea Bibliei realizată de preotul Dumitru Cornilescu, cea mai populară traducere, nu veți găsi cuvântul “iad”. Acest cuvânt îl veți găsi în traducerea Bisericii Ortodoxe și va fi echivalentul “locuinței morților” din traducerea Dumitru Cornilescu. Așa au ales traducătorii să folosească cuvinte diferite pentru traducerea termenului αδης (Hades). Acesta este locul de închisoare unde sufletele celor nelegiuiți și păcătoși care au murit fără credință mântuitoare în Isus Hristos așteaptă acum Ziua Judecății celei mari.
Iată cum este descrisă Ziua Mare a Judecății în Apocalipsa:
Apoi am văzut un scaun de domnie mare şi alb, şi pe Cel ce şedea pe el. Pământul şi cerul au fugit dinaintea Lui şi nu s-a mai găsit loc pentru ele. Şi am văzut pe morţi, mari şi mici, stând în picioare înaintea scaunului de domnie. Nişte cărţi au fost deschise. Şi a fost deschisă o altă carte, care este Cartea Vieţii. Şi morţii au fost judecaţi după faptele lor, după cele ce erau scrise în cărţile acelea. Marea a dat înapoi pe morţii care erau în ea; Moartea şi Locuinţa morţilor au dat înapoi pe morţii care erau în ele. Fiecare a fost judecat după faptele lui. Şi Moartea şi Locuinţa morţilor au fost aruncate în iazul de foc. Iazul de foc este moartea a doua. Oricine n-a fost găsit scris în Cartea Vieţii a fost aruncat în iazul de foc.(Apocalipsa 20:11-15)
În ziua aceea a Judecății la tronul mare și alb vor veni și se vor înfățișa toate sufletele oamenilor care se află acum în Locuința morților. Ei vor fi judecați după faptele lor și apoi Locuința Morților va fi aruncată în iazul de foc și de pucioasă, acesta fiind locul unei pedepse eterne.
Dragă prietene, dacă citești aceste rânduri și încă nu ai intrat în Noul Legământ cu Domnul Isus Hristos, grăbește-te și iai decizia aceasta azi. Pleacă chiar acum genunchii, cere-ți iertare de la Dumnezeu pentru toate păcatele făcute și ia acum decizia să devii și să fii ucenicul lui Isus Hristos. Nu te lăsa înșelat de cei care zic că nu există Dumnezeu și viața veșnică.
Domnul nu întârzie în împlinirea făgăduinţei Lui, cum cred unii; ci are o îndelungă răbdare pentru voi şi doreşte ca niciunul să nu piară, ci toţi să vină la pocăinţă. (2 Petru 3:9)
Grăbește-te și pocăiește-te azi și de acum înainte urmează calea sfințeniei, fiind un bun ucenic al Domnului Isus Hristos. Așa să te ajute Dumnezeu.

sâmbătă, 25 februarie 2017

Ce spune Biblia despre sfarsitul lumii

Cartea Sfanta are numeroase referiri si elemente profetice asupra momentului in care oamenii se vor confrunta cu Apocalipsa. Ce spune Biblia despre sfarsitul lumii? Cutremure, epidemii sau disparitia Soarelui sunt doar cateva dintre semnele care vor prevesti Sfarsitul Lumii, conform Bibliei.
Conceptul de Apocalipsa se poate regasi in aproape toate religiile, fie ca vorbim de crestinism, budism, hinduism sau islamism. Principala idee a acestui concept este ca vechea lume, distrusa de pacat, va fi inlocuita cu una mai buna, eterna, dupa ce raul va fi distrus.
„Sa stii ca in zilele din urma vor fi vremuri grele. Caci oamenii vor fi iubitori de sine, iubitori de bani, laudarosi, trufasi, hulitori, neascultatori de parinti, nemultumitori, fara evlavie, fara dragoste fireasca, neinduplecati, clevetitori, neinfranati, neimblanziti, neiubitori de bine, vanzatori, obraznici, ingamfati; iubitori mai mult de placeri decat iubitori de Dumnezeu.” (2 Timotei 3:1-4)
In cadrul crestinismului, sfarsitul lumii este mentionat in Apocalipsa lui Ioan, ultima carte din Noul Testament, insa multe alte referiri la Sfarsitul Lumii pot fi regasite si in alte parti din Biblie, desi nimeni nu stie cand va avea loc. „Despre ziua aceea si despre ceasul acela, nu stie nimeni: nici ingerii din ceruri, nici Fiul, ci numai Tatal.“ (Matei 24:36)
Ce spune Biblia despre sfarsitul lumii: Semnele prin care caracterizeaza Evanghelistul Matei sfarsitul lumii:
  • Se vor scula multi proroci mincinosi – „Fiindca vor veni multi in Numele Meu si vor zice: „Eu sunt Hristosul!” Si vor insela pe multi.” (Matei 24:5). „Se vor scula multi proroci mincinosi si vor insela pe multi.” (Matei 24:11)
  • Vor fi razboaie – „Veti auzi de razboaie si vesti de razboaie: vedeti sa nu va inspaimantati, caci toate aceste lucruri trebuie sa se intample. Dar sfarsitul tot nu va fi atunci.” (Matei 24:6)
  • Vor fi conflicte politice interstatale si probleme sociale – „Un neam se va scula impotriva altui neam, si o imparatie impotriva altei imparatii; si, pe alocuri, vor fi cutremure de pamant, foamete si ciume.” (Matei 24:7)
  • Adevaratii credinciosi vor fi prigoniti – „Atunci va vor da sa fiti chinuiti si va vor omori; si veti fi urati de toate neamurile pentru Numele Meu.” (Matei 24:9)
  • Pacatul si faradelegea in lume vor creste – „Si, din pricina inmultirii faradelegii, dragostea celor mai multi se va raci.” (Matei 24:12)
  • Evanghelia va fi propovaduită pretutindeni – „Evanghelia aceasta a Imparatiei va fi propovaduita in toata lumea, ca sa slujeasca de marturie tuturor neamurilor. Atunci va veni sfarsitul.” (Matei 24:14)
Ce spune Biblia despre sfarsitul lumii: semnele prevestitoare
Cu ajutorul cifrei sapte, simbol al perfectiunii in religia crestina, apostolul Ioan descrie semnele prevestitoare ale Apocalipsei. Astfel, aceasta va fi anuntata de sapte ingeri, cu sapte trambite, moment in care pe Pamant vor aparea nenorociri si cataclisme fara precedent.
Apocalipsa mai noteaza ca balaurul cu sapte capete, numit si Antihrist, va da scaunul sau de domnie fiarei cu zece coarne, care va aparea din mare. Toti cei care se vor inchina fiarei (Antihristului) vor trebui sa suporte mania lui Dumnezeu.
Dupa ce Antihristul va semna un legamant de pace cu Israelul pentru o perioada de sapte ani, oamenii se vor confrunta cu epidemii si cataclisme. Aproximativ la jumatatea acestei perioade Antihristul va rupe legamantul cu Israelul si va porni un razboi impotriva acestuia. Oamenii vor fi ispititi sa se inchine celui Rau.
Ce spune Biblia despre sfarsitul lumii: intoarcerea Lui Iisus
La finalul perioadei de sapte ani, Ierusalimul se va confrunta cu un atac din partea Antihristului. Acesta este momentul in care Iisus se va intoarce pe Pamant si Il va invinge pe cel Rau. Timp de un mileniu, Hristos il va tine pe Antihrist intr-un iaz de foc, conform Apocalipsei lui Ioan. Cel Rau va fi eliberat apoi pentru scurt timp, insa va fi invins definitiv de Hristos.
Va urma apoi Judecata pentru toti cei care nu mai sunt, cei necredinciosi ajungand in iazul cu foc, iar cei credinciosi alaturi de Iisus, primind viata vesnica intr-un Cer si Pamant nou. „Si moartea nu va mai fi. Nu va mai fi nici tanguire, nici tipat, nici durere, pentru ca lucrurile dintai au trecut”, scrie in Apocalipsa lui Ioan.

Sursa: http://adevarul.ro/cultura/spiritualitate/ce-spune-biblia-despre-sfarsitul-lumii-1_54e52afb448e03c0fdc1a532/index.html

joi, 23 februarie 2017

Poate fi localizat geografic Edenul ?

Poate fi localizat geografic Edenul ?
     Capitolul 2 din Geneza reia istorisirea Creatiei din capitolul 1, insa reflectorul se indreapta de data aceasta asupra acelei parti a zilei a sasea a saptamanii Creatiei in care a fost adus la existenta omul. In acest capitol ne sunt oferite o multime de detalii in legatura cu originea omului pe pamant, detalii foarte importante pentru intelegerea evenimentelor relatate in capitolul urmator, in care aflam despre tragedia caderii omului.
Daca s-ar fi trecut de la Geneza 1 direct la Geneza 3, multe lucruri ar fi ramas neintelese pentru noi. Intre informatiile pe care le gasim in acest capitol se numara si cele legate de gradina Edenului:
“Un rau iesea din Eden si uda gradina; si de acolo se impartea si se faceau patru brate. Numele celui dintai este Pison; el inconjoara toata tara Havila unde se gaseste aur. Aurul din tara aceasta este bun; acolo se gaseste si bedelion si piatra de onix. Numele raului al doilea este Ghihon; el inconjoara toata tara Cus. Numele celui de-al treilea este Hidechel; el curge la rasaritul Asiriei. Al patrulea rau este Eufratul.” ( vers. 10-14 )
Intrebarea fireasca ce se naste este daca putem localiza geografic gradina Edenului pe baza informatiilor pe care le ofera Geneza cap. 2. Daca primele doua rauri amintite : Pison si Ghihon sunt necunoscute astazi, urmatoarele doua: Hidechel ( Tigru ) si Eufratul sunt foarte cunoscute, facand parte din geografia Orientului Apropiat.
Problema ca re se ridica este aceea ca Tigrul si Eufratul nu au un izvor comun, asa cum reiese din Geneza 2, ci pornesc din izvoare diferite, aflate in muntii Armeniei. Unii au incercat sa localizeze Edenul undeva in Mesopotamia, intre cele doua rauri: Tigru si Eufrat. Insa aceasta este doar o simpla ipoteza.
Orice incercare de localizare a Edenului trebuie sa tina cont de existenta potopului, care nu a fost o simpla inundatie locala, asa cum sustin unii, ci un cataclism mondial care a schimbat radical geografia planetei noastre.
Unii se intreaba probabil: De ce atunci apar numele celor doua rauri ce izvorau din Eden ( Tigru si Eufrat ) si in zilele noastre, daca geografia s-a modificat radical in urma potopului ? Raspunsul se gaseste intr-o practica intalnita curent in zilele noastre si care consta in imprumutarea unor nume originale pentru descrierea unor nume geografice actuale.
In lume exista multe localitati cu numele de Paris, preluat de la numele capitalei  franceze, iar numele orasului New York este preluat de la localitatea York din Anglia. De aceea, este foarte probabil ca supravietuitorii potopului sa fi preluat doua din vechile denumiri ale raurilor ce izvorau din Eden, atribuindu-le celor doua rauri pe care astazi le cunoastem ca fiind Tigru si Eufrat.
In concluzie, dat fiind faptul ca potopul a modificat radical geografia planetei noastre, iar unele nume geografice actuale sunt doar imprumuturi din lumea antediluviana, nu se poate localiza exact Edenul in zilele noastre. Sunt emise doar ipoteze si presupuneri, fara ca sa existe vreun temei real care sa ne ajute sa-l localizam.
Cartea Apocalipsei insa ne aduce un amanunt important: pomul vietii, care se afla in mijlocul gradinii Edenului, este vazut de profetul Ioan in cer ( Apocalipsa 22,2 ), avand menirea de a oferi hrana oamenilor mantuiti. Acest amanunt ne poate conduce la concluzia ca pomul vietii ( si probabil intreaga gradina a Edenului ) a fost luat la cer inainte de marele cataclism al potopului, pentru a fi salvat de distrugere si pentru a fi o binecuvantare pentru fiintele omenesti ce vor mosteni Imparatia lui Dumnezeu.
Lori Balogh
Sursa: http://www.loribalogh.ro

miercuri, 22 februarie 2017

S-au descoperit osemintele mortilor de la Marea Roșie

Dumnezeu este la zi cu ce se întâmpla in lumea cinematografiei, care in aceasta luna pregătește lansarea pe marile ecrane a megaproductiei hollywoodiene “Exodus”, un film ce prezintă ieșirea poporului Israel din robia Egiptului.  Pelicula cuprinde si faimoasa trecere a poporului prin Marea Rosie, dar si distrugerea armatei egiptene de apele ce i-au inghitit miile de soldați hotărâti sa pună mana pe evrei si sa-i întoarcă din drumul prin chiar marea despicata in doua. 

Ce e uluitor si totodata ironic e faptul ca in ajunul lansarii la nivel mondial a filmului “Exodus”, Ministerul Antichităților din Egipt a anunțat faptul ca in aceasta toamna au fost descoperite de către arheologii subacvatici ramasitele unei mari părți din armata egipteana a secolului 14 i.C. in adâncurile Golfului Suez la o distanță de 1,5 km de tarmurile orașului Ras Gharib. Echipa respectiva de arheologi era in căutarea ramasitele unor epave antice aparținând epocii bronzului, moment in care au dat peste o masa uriașă de oase umane. 

Oamenii de știință condusi de profesorul Abdel Muhammad Gader si alti profesori aparținând Facultatii de Arheologie din cadrul Universității din Cairo au recuperat deja peste 400 de schelete, precum si sute de arme si bucăți de armura, dar si ramasitele a doua care de război, toate acestea imprastiate pe o suprafața de 200 de metri pătrați. 
Aceștia estimează ca ar mai fi vorba de peste 5.000 de trupuri care inca zac pe fundul marii, sugerând ca o mare armata a pierit in acea zona. Timp de secole, faimoasa relatarea biblica a trecerii Marii Roșii a fost considerată de multi teologi, istorici si oameni de știință una mai mult simbolica, decat istorica. 

Insa aceasta descoperire de răsunet aduce dovezi științifice de netagaduit, ce susțin faptul ca unul din cele mai faimoase episoade din Vechiul Testament se bazează pe un eveniment istoric. 
Prin aceata uimitoare descoperire, ficțiunea face loc realității istorice dovedita de acum cu argumente arheologice solide, ce-i înclina pe istoricii contemporani sa considere ca si “Urgiile din Egipt” ar avea o baza istorica si acestea fiind tratate pana in prezent cu scepticism de lumea științifică. 

Descoperirea sutelor de cadavre ale soldatilor egipteni pe fundul Marii Roșii impreuna cu alte dovezi arheologice de la fata locului, l-a determinat pe profesorul Gader si colaboratorii săi sa concluzioneze ca este vorba de exact acelasi eveniment relatat in cartea Exod a Vechiului Testament.  
Armata respectiva a fost distrusă pe uscat, la fata locului nefiind descoperite porțiunii din bărci sau corăbii. Modul in care se găseau scheletele ce erau acoperite de noroi si mal este o alta dovada ce indica spre relatarea biblica. 

Trecerea Marii Roșii nu s-a facut cu barca, nici pe pietre, nici printr-o mlaștină sau intr-o apa pana la genunchi. Aceasta a avut loc prin mijlocul marii despicate de Dumnezeu prin Moise, conducătorul poporului, conform scrierilor Scripturii. 
Ce ne spune aceasta noua descoperire arheologica? Nimic mai mult decat ca Scriptura este adevarata in toate descrierile si detaliile sale, ca Dumnezeu este miraculos, ca a-i crede relatările revelației narative, profetice, istorice sau poetice nu e un act riscant, jenant sau rușinos pentru blazonul uman, ci mai degrabă e starea de înnobilare a ființei umane: credința in Cuvantul divin ce nu minte niciodată. 

Ovidiu Petric – pastor Biserica BUCURIA Lugoj 

Sursa: logosul.wordpress.com 

marți, 21 februarie 2017

O singură credinţă. De ce mai multe biserici?

Într-o vreme în care discuţiile teologice în contradictoriu nu se mai poartă doar între creştini şi necreştini, teologul Kevin DeYoung încearcă să dea răspunsul la întrebarea „Dacă credincioşii cred aceleaşi lucruri, de ce sunt bisericile atât de diferite?”
Răspunsul îl dă într-un articol postat pe site-ul http://www.thegospelcoalition.org, articol ce conţine 10 afirmaţii care sunt înţelese diferit de biserici şi care conduc la diferenţele – nu puţine – dintre bisericile creştine. Pastorul dă câteva explicaţii pentru a face un pic de lumină în problema diferenţelor dintre bisericile creştine, unele liberale, altele conservatoare.
În primul rând, bisericile s-au îndepărtat de misiunea lor din pricina faptului că religia îşi pierde popularitatea. În opinia lui DeYoung, misiunea bisericii primare, care ar trebui să fie continuată de bisericile contemporane, este facerea de ucenici din toate neamurile şi proclamarea supremaţiei lui Dumnezeu în toate lucrurile şi faţă de toţi oamenii.
În al doilea rând, biserica a devenit un loc prea comod. Din cauza dorinţei de a fi pe plac cât mai multor oameni, predicile nu mai sunt într-atât de mustrătoare şi de incisive, pentru a nu deranja publicul contemporan şi de a-l face să schimbe ceva în viaţa şi în inima lui. Aceasta face ca mesajul bisericii să nu mai fie unul ce evidenţiază doctrinele puternice, ci unul blând, care să se potrivească tuturor.
În al treilea rând, mesajul evangheliei este presupus, nu trăit. În timp ce esenţa teologiei nu este negată de credincioşi, aceasta devine practică rareori. Nimeni nu crede în lucruri greşite, dar, în realitate, nimeni nu crede prea mult în nicio doctrină. Ce lipseşte, afirmă DeYoung, este convingerea puternică şi comună în lucruri mai presus de subiectele uşoare, precum numele bolnavilor pe care să-i vizităm sau ce programe să pregătim.
Nu există o descriere doctrinală atentă a fiecărei biserici şi aceasta se întâmplă din pricina faptului că teologia nu mai este văzută ca motorul bisericii. Bisericile sunt descrise din ce în ce mai mult prin acţiuni caritabile sau proiecte ce evită mesajul central al evangheliei.
Predicarea cuvântului este minimalizată. Deşi aceasta nu se întâmplă la modul concret, deoarece există încă respect faţă de cuvântul predicat, în multe biserici se păstrează convingerea că predicarea face mai mult rău decât bine congregaţiei, lucru total greşit.
Credincioşii nu sunt îndemnaţi să regrete păcatul săvârşit. Deşi pare simplu, acesta este un mesaj deseori uitat. Preoţii şi pastorii îndeamnă la credinţa în Iisus, la ajutorarea semenilor şi la renunţarea la cele lumeşti, dar dacă nu are loc pocăinţa fiecărui membru, acea biserică nu are forţa spirituală necesară pentru a se ocupa de toate celelalte.
Nu există un model cu privire la studierea anumitor pasaje din Biblie. Oamenii nu vor studia şi înţelege anumite pasaje aşa cum au fost scrise, din cauza faptului că ele nu sunt puse în concordanţă cu altele, referitoare la aceeaşi temă. De aceea, oamenii au nevoie de modele din partea celor care le explică Biblia şi care le pot explica în detaliu şi cu claritate cum trebuie citită şi înţeleasă Biblia.
Nu există o eclesiologie coerentă. Fiecare biserică are felul ei de a funcţiona, de la predicare, la serviciul făcut de prezbiteri, de la funcţionarea diaconiei până la întâlnirile administrative. Din această privinţă, accentul cade uneori mai mult pe formă decât pe misiunea globală a bisericii.
Există o lipsă de preocupare pentru disciplina în biserică. Aceasta se referă atât la lipsa de disciplină individuală, cât şi la cea plenară, care se întorc, de cele mai multe ori, împotriva propriei biserici.
Credinţa că adevărata problemă nu este păcatul şi adevărata rezolvare nu este Iisus. Bisericile ar trebui să rămână atente la 2 lucruri: păcatul şi mîntuirea. Din păcate, multe biserici, chiar şi dintre cele care confirmă aceste adevăruri în doctrina lor, predică faptul că cea mai mare problemă a lumii este lipsa de educaţie, sărăcia, ameninţarea încălzirii globale sau imoralitatea din societate. Aceste biserici pierd din vedere esenţialul, şi anume confruntarea credinciosului care merge săptămânal la biserică cu păcatul din viaţa lui, care va fi iertat numai de Iisus Christos.

luni, 20 februarie 2017

Ce înseamnă să fii pocăit şi greşeala pe care o fac mulţi români. Toate diferenţele între simpli credincioşi şi cei pocăiţi

Esenţă a creştinismului, pocăinţa a ajuns să fie considerată de mulţi români doar părăsirea bisericii tradiţionale şi împărtăşirea crezului unor biserici protestante. Folosit de multe ori în sens peiorativ, termenul de „pocăit” este greşit atribuit „sectanţilor”, aşa cum sunt numiţi creştinii din confesiunile protestante. În realitate, pocăinţa este o stare pe care ar trebu să o experimenteze orice creştin. 

Pocăinţa este vestită pentru prima dată în Sfânta Scriptură de Ioan Botezătorul, care boteza în pustie, propovăduind botezul pocăinţei pentru iertarea păcatelor. Mântuitorul Iisus Hristos, iar mai apoi sfinţii apostoli i-au chemat pe oameni la pocăinţă. După 2.000 de ani, foarte mulţi români care se declară creştini, înţeleg greşit pocăinţa, definind-o ca părăsirea Bisericii Ortodoxe şi împărtăşirea crezului altor confesiuni religioase. Inclusiv ediţia electronică a DEX-ului îl defineşte pe „pocăit”, printre altele, ca un adept al unei secte religioase. În realitate, pocăinţa este o stare pe care orice om care se declară creştin, indiferent de confesiune, ar trebui să o experimenteze. 


Termenul de „pocăinţă” vine din grecescul „metanoia” şi înseamnă schimbarea modului de gândire, înnoirea minţii. „Pocăinţa este una din cele şapte taine ale Bisericii Ortodoxe şi se referă în primul rând la recunoaşterea păcatelor săvârşite, părerea de rău pentru acestea şi hotărârea de a nu le mai săvârşi. Practic acest lucru se realizează în Biserică prin taina spovedaniei, când omul merge la biserică pentru a-şi mărturisi păcatele şi pentru a încerca să îşi îndrepte viaţa în adevăratul sens al cuvântului. 


Ar trebui ca după acest moment al pocăinţei, omul să îşi schimbe viaţa, să devină un om mai apropiat de Dumnezeu, mai împăcat cu sine, cu ceilalţi şi mai înclinat spre a săvârşi binele”, a explicat preotul ortodox de la Mitropolia Banatului, Zaharia Pereş. 


Potrivit preotului, un om care se pocăieşte îşi schimbă viaţa în bine, atât în familie, cât şi în societate. „Au fost oameni  care, după o mărturisire sinceră a păcatelor înaintea lui Dumnezeu au luat hotărârea de a fi altfel. Au renunţat la foarte multe lucruri pe care le făcuseră până în acel moment. Lucrul acesta s-a văzut şi peste timp în familia lor, în viaţa lor, la serviciu, acasă şi pretutindeni. 


O astfel de întoarcere a omului spre Dumnezeu i-a luminat drumul spre a fi mai bun şi spre a fi mai milostiv, mai înclinat spre a fi mai aproape de Dumnezeu şi de oamenii din jurul lui”, a mai spus preotul Zaharia Pereş.   Preotul timişorean a mai spus că primul pas pentru pocăinţă este conştientizarea păcatului şi întoarcerea la Dumnezeu. O altă viziune greşită cu privire la pocăinţă este setul de restricţii impuse odată cu pocăinţă. „Pe oamenii care sunt apropiaţi de Dumnezeu nu trebuie să-i sperie restricţiile. Ideea de restricţii nu trebuie să devină una de speriat. Lucrurile se pot restricţiona cu voie bună, fără să faci un efort în acest sens. 


Dacă reuşeşti să faci acest lucru nu mai vezi pocăinţa ca o povară, o să o vezi ca pe o rânduială a firii pe care o faci fără un efort considerabil”, a mai spus preotul. „Un om pocăit înseamnă un om care poate să îşi vadă limitele. Un om care are mintea orientată spre Dumnezeu, dar care este conştient că la Dumnezeu ajungi punând ordine în viaţa ta. Pocăinţa e un proces, e un mod de a fi. Un om care trăieşte în viaţa lui pocăinţa este mult mai atent la cei din jur. Nu poţi să fii un om bun, fără să fii bun cu cei din jur”, a spus şi preotul Mircea Silaghi.  


La rândul său, pastorul baptist Alex Neagoe, susţine că pocăinţa presupune un regret adânc pentru ceea ce omul nu a făcut bine şi dorinţa de a trăi în ascultare de Dumnezeu. „Există momentul acela în care cineva se întâlneşte în fiinţa sa cu Iisus Hristos Fiul lui Dumnezeu, este pocăinţa aceea care duce la naşterea din nou, la transformarea fiinţei, dar pocăinţa este o chestiune de durată. 

Oridecâte ori cineva constată că a făcut ceva ce nu este după placul lui Dumnezeu, trebuie să se întoarcă la Dumnezeu cu pocăinţă, cu regret şi să decidă să nu mai repete. Altfel spus, din momentul în care cineva îl cunoaşte cu adevărat  pe Iisus Hristos, omul acela nu se mai regăseşte în păcat. 
Chiar dacă se întâmplă să facă lucruri care nu sunt bune, omul acela nu se mai regăseşte în ele şi caută să le abandoneze, să le regrete”, a declarat pastorul.

Alex Neagoe a mai spus că, deşi este o stare profundă a inimii, pocăinţa trebuie să se vadă în fapte. „Esenţa pocăinţei este chimbarea radicală la nivelul minţii şi a sufletului şi asta trebuie să se traducă în fapte. Sunt câteva aspecte punctuale care însoţesc pocăinţa. Un element cheie al pocăinţei este viaţa de simplitate, adică a nu mai pune accent pe lucrurile care ţin de lumea aceasta, ci o focalizare pe comorile cereşti. 


Pocăinţa reală se regăseşte în viaţa de fiecare zi. Pocăinţa nu este ceva ce se face doar la biserică. Este ceva ce trebuie să facem în fiecare zi”, a mai explicat pastorul timişorean. Pastorul atrage, la rândul său atenţia, că pocăiţa este interpretată greşit prin prisma a tot felul de restricţii. „Nu aceata este ideea pocăinţei, o serie lungă de nu-uri. 

Este o schimbare a valorilor şi de aceea omul care se pocăieşte înaintea lui Dumnezeu renunţă de bunăvoie la lucrurile rele sau inutile, care îl frânează în progresul său spiritual sau fac rău relaţiei cu semenii. Sunt aspecte care decurg natural din dorinţa cuiva de a-l respecta pe Dumnezeu, de a-şi respecta semenii şi a se respecta pe sine însuşi”, a mai spus Alex Neagoe.  

 Pastorul susţine că pocăinţa unui om nu depinde de confesiunea creştină din care face parte, dar consideră că pocăinţa trebuie exprimată prin botezul pe care l-a urmat Mântuitorul. „Poate să fie un om pocăit dacă omul acela în mod real îşi regretă păcatul, se împacă cu Hristos şi se străduieşte să trăiască în ascultare de Dumnezeu, dar ce mai găsim ca şi componentă este că, la Ioan Botezătorul, cei care se pocăiau veneau să fie botezaţi ca persoane adulte care de bunăvoie cereau lucrul acesta. Exprimau această pocăinţă printr-un botez pe care îl solicitau de bunăvoie. 


Scufundarea în apă subliniează esenţa pocăinţei, moartea, îngroparea omului vechi, care iubea păcatul şi învierea la o viaţă nouă la ascultarea de Dumnezeu. Aceasta era expresia vizibilă a pocăinţei pe care cineva şi-o asuma”, a mai spus pastorul. Cum s-a schimbat viaţa unui medic care s-a pocăit Ionel Cioată este unul din medicii ginecologi renumiţi din Timişoara şi a experimentat pocăinţa în viaţa sa din momentul în care a hotărât să nu mai facă avorturi la cerere. 


Mulţi dintre cunoscuţii şi prietenii doctorului Cioată au crezut în momentul acela că medicul şi-a schimbat religia, că a îmbrăţişat un alt crez decât al Bisericii Ortodoxe. Ionel Cioată a rămas însă în creştin ortodox convins, dar a experimentat puterea pocăinţei. „A fi pocăit înseamnă a recunoaşte că ai greşit, că îţi pare rău şi nu mai faci. Să îţi plângi păcatul în faţa lui Dumnezeu, sub patrafirul părintelui care te spovedeşte. 


Eu am plâns mult timp. În momentul în care realizezi că eşti într-un păcat şi te pocăieşti înseamnă că viaţa ta se orientează spre o viaţă frumoasă în care să nu mai păcătuieşti. Sigur că firea lumească te îndeamnă să păcătuieşti, dar trebuie să stai tare”, a declarat medicul Ionel Cioată.


Medicul a mai declarat că din momentul în care a renunţat să mai facă avorturi şi s-a pocăit de păcatele sale, se gândea că o să îşi piardă pacienţii, dar decizia pe care a luat-o i-a schimbat viaţa în bine, atât în familie cât şi pe plan profesional. 

„Viaţa mea s-a schimbat, familia mea s-a schimbat, relaţia mea cu pacienţii s-a schimbat şi tot mai mulţi pacienţi au început să vină la mine. Bunul Dumnezeu mi-a dovedit că El este bun, iubitor şi iertător”, a declarat medicul pentru care relaţia cu Dumnezeu ocupă un loc special în viaţă.  

http://m.adevarul.ro

duminică, 19 februarie 2017

Ascultați Radio Maranata Vulcan online

                                                        Poți asculta aici:
Pagini web:  
Radio Maranata Vulcan
http://radiomaranatavulcan.blogspot.ro/
România radio ro.
http://www.romaniaradio.ro/radio/radio-maranata-vulcan.shtml (și pe telefon)

Radiouri creștine

http://radio-crestin.blogspot.ro/p/radio-maranata-vulcan.html(și pe telefon)

Stream-uri : cu ascultare pe decstop



*  Winamp, iTunes http://pro02.caster.fm:2199/tunein/wvwrpjak.pls
*  Windows Media Player http://pro02.caster.fm:2199/tunein/wvwrpjak.asx
*  Jucător adevărat http://pro02.caster.fm:2199/tunein/wvwrpjak.ram
*  Timp rapid http://pro02.caster.fm:2199/tunein/wvwrpjak.qtl



                                                          Ce poți asculta:

Muzică creștină ,moment poetic,mărturii,predici,emisiune pentru copii și meditații din cărți creștine

Rămâneți cu noi și nu veți regreta.

Funcționăm nonstop 24/7

sâmbătă, 18 februarie 2017

Sperante religioase desarte care vor trimite multi oameni in iad

Biblia ne avertizeaza ca exista multi falsi convertiti care se bazeaza pe o nadejde falsa (Mat 7:13-15) iar aici este o lista cu sperante religioase desarte care pot trimite oamenii in iad. Pe masura ce le parcugeti, “incercati-va daca sunteti in credinta” (2Cor 13:5) si asigurati-va ca nu v-ati pus nadejdea intr-o speranta desarta. In joc este chiar viata voastra vesnica.
Selecteaza o intrebare
1. Esti nascut intr-o familie de crestini ?
2. Esti botezat si frecventezi o biserica ?
3. Ai o intelegere Intelectuala a Evangheliei ? / Crezi doctrinele biblice ?
4. Esti pastor sau slujitor in biserica sau evanghelist ?
5. Ai o conduita morala impecabila ?
6. Ai trait experiente emotionale de genul bucurie sau remuscare ?
7. Ai fost vindecat de vreo boala ?
8. Ai avut vreo vedenie / vreun vis cu ingeri ?
9. Ai parte de binecuvantari materiale / lucruri / bani ?
10. Implinesti Legea ? / Legalism (incedere cauzata de propriile fapte bune)
11. Esti impresionat de stilul radical de predicare ?
12. Primesti raspuns la rugaciuni ?
13. Ai “Crestin“ ca “Religious Views “ pe facebook sau ceva de genul ? 
14. Te-ai rugat vreodata “Rugaciunea pacatosului” sau ceva similar ? L-ai invitat vreodata pe Isus in inima ta ? Ai luat vreodata o decizie pentru Isus ? Ai ridicat mana la evanghelizare sau ai iesit in fata?
15. Ti-a spus vreodata un pastor ca esti salvat sau ceva de genul “bine ai venit in biserica lui Hristos”?
16. Ai vreun dar spiritual de genul profetie, vorbire in limbi ?
———————————————————————-
1. Esti nascut intr-o familie de crestini ?
Fiind adus pe lume intr-o familie crestina nu te face un copil al lui Dumnezeu. Isus a spus: “Dar tuturor celor ce L-au primit, adica celor ce cred in Numele Lui, le-a dat dreptul sa se faca copii ai lui Dumnezeu; nascuti nu din sange, nici din voia firii lor, nici din voia vreunui om, ci din Dumnezeu..” (Ioan 1:12-13)
Fariseii se bazau pe genealogia lor, si anume pe faptul ca aveau pe Avraam ca tata (Ioan 8:33) si totusi Ioan Botezatorul ii avertizeaza: “Si sa nu credeti ca puteti zice in voi insiva: “Avem ca tata pe Avraam!” (Mat 3:9) iar Isus le spune “Voi aveti de tata pe diavolul; si vreti sa impliniti poftele tatalui vostru.” (Joan 8:44)
Cand cineva spune ceva de genul: “Am fost crestin din totdeauna” aceasta afirmatie ar trebui sa ne dea de gandit pentru ca Isus a zis: “Daca nu sunteti convertiti, cu nici un chip nu veti intra in Imparatia cerurilor.” (Mat 18:3).
Este posibil totusi ca cineva care a crescut intr-o familie crestina sa aiba evidentele unei convertiri autentice si sa nu stie exact cand a fost convertit deoarece respectiva persoana se poate uita inapoi in timp la mai multe momente in care convertirea putea sa se produca. Salvarea este chemarea “din intuneric la lumina Sa minunata” (1 Pet. 2:9). Deci, ar trebui ca persoanele aflate in astfel de situatii sa fie capabile sa identifice posibile momente cand aceasta chemare a avut loc.
Nota: 2 Tim. 3:15 este des folosit pentru a evidentia faptul ca Timotei nu a stiut cu exactitate momentul convertirii sale si pentru a sustine ideea ca, convertirea ar fi un process progresiv, lucru care nu reiese din text.
———————————————————————-
2. Esti botezat si frecventezi o biserica ?
In Faptele Apostolilor capitolul 8, dupa auzirea cuvantului predicat de Filip, Simon vrajitorul “a crezut; si dupa ce a fost botezat, nu se mai despartea de Filip si privea cu uimire minunile si semnele mari care se faceau” (s-a alaturat ucenicilor / bisericii). Dar in versetul 21 Petru ii spune : “Tu n-ai nici parte, nici sort in toata treaba aceasta, caci inima ta nu este curata inaintea lui Dumnezeu.”.
Deci, a fi botezat si a frecventa o biserica nu inseamna neaparat convertire.
———————————————————————-
3. Ai o intelegere Intelectuala a Evangheliei?/Crezi doctrinele biblice?
“Tu crezi ca Dumnezeu este unul si bine faci; dar si dracii cred… si se infioara!” (Iac. 2:19)
Demonii au strigat catre Isus: “Ce legatura este intre noi si Tine, Isuse, Fiul lui Dumnezeu? Ai venit aici sa ne chinuiesti inainte de vreme?” (Mat 8:29) aratand ca stiau cine este Isus, ca stiau de judecata ce avea sa vina si de asemennea stiau de existenta unui loc de chin pentru cei pacatosi.
Credinta incepe prin a avea o intelegere corecta a Evangheliei Si totusi convertirea inseamna mai mult decat a poseda o intelegere corecta a faptelor.
———————————————————————-
4. Esti pastor sau slujitor in biserica sau evanghelist ?
Isus ne-a avertizat: “Multi Imi vor zice in ziua aceea: “Doamne, Doamne! N-am prorocit noi in Numele Tau? N-am scos noi draci in Numele Tau? Si n-am facut noi multe minuni in Numele Tau?” (Mat. 7:22) Acesti oameni au fost foarte ocupati in biserica dar in versetul urmator Isus le spune: “Niciodata nu v-am cunoscut; departati-va de la Mine, voi toti care lucrati faradelege.” (Mat. 7:23) Remarcati va rog ca Isus nu le spune ca i-a cunoscut candva dar ei si-au pierdut mantuirea ci mai de graba ca nu i-a cunoscut niciodata. Chiar daca L-au proclamat pe Isus drept “Doamne, Doamne“ (v.21) ei nu au fost niciodata convertiti cu adevarat.
———————————————————————-
5. Ai o conduita morala impecabila ?
Fariseii erau considerati de catre multime ca fiind oameni de o conduita morala impecabila. (Mat 5:20) si totusi, exista oameni care arata curati pe din afara fara sa fie convertiti (Mat 23:27). Tanarul bogat, tinand legea  (Mat 19:20) si Pavel, inainte de convertire (Rom 7:9), se vedea bun din punct de vedere moral, aceasta pana cand Duhul lui Dumnezeu a inceput sa lucreze in inima lui. Cand Isus a spus la ultima cina cu ucenicii: ”unul din voi ma va vinde” (Ioan 13:21), nici unul dintre ucenici nu a aratat catre Iuda spunand  “el este tradatorul” ci ni se spune ca “Ucenicii se uitau unii la altii si nu intelegeau despre cine vorbeste” (Ioan 13:22) asta deoarece este posibil ca Iuda sa fi fost, in aparenta, un om de caracter.
Multi necredinciosi renunta la bautura, fumat limbaj vulgar, etc. Totusi, o reforma morala nu inseamna convertire.
———————————————————————-
6. Ai trait experiente emotionale de genul bucurie sau remuscare ?
In pilda semanatorului Isus vorbeste despre acei ascultatori simbolizati printr-un pamant stancos “care, cand aud cuvantul il primesc cu bucurie”.  Acestia au o stare de euforie cand aud Evanghelia, totusi versetul continua: “dar n-are radacina in el, ci tine pana la o vreme; si, cum vine un necaz sau o prigonire din pricina Cuvantului, se leapada indata de el.” Sunt genul de oameni care “primesc” cuvantul “cu bucurie” si traiesc o stare emotionala deosebita, “cred pana la o vreme” dar nu sunt convertiti cu adevarat, cum ni se spune (vers. 15) despre cei simbolizati prin “pamantul cel bun”. Acestia aduc roade tipice convertirii pe cand falsii convertiti sunt de fapt convertiti ai diavolului (Mat 13:39. De asemenea, Iuda a avut un sentiment de vinovatie si s-a cait de ce-a facut “Atunci Iuda, vanzatorul, cand a vazut ca Isus a fost osandit la moarte, s-a cait” dar el nu a fost niciodata un convertit.
Esau a avut si el o experienta emotionala, dar nu a fost convertit deoarece “Stiti ca mai pe urma, cand a vrut sa capete binecuvantarea, n-a fost primit; pentru ca, macar ca o cerea cu lacrimi, n-a putut s-o schimbe.” (Evr. 12:17)
Felix a avut si el o experienta emotionala. Cand Pavel ii predica Evanghelia si vorbea ” despre neprihanire, despre infranare si despre judecata viitoare “ (Fapt. 24:25) ni se spune ca “Felix era ingrozit” dar nu a fost niciodata convertit.
———————————————————————-
7. Ai fost vindecat de vreo boala?
Cand Isus a vindecat cei zece leprosi, numai unul a fost convertit si s-a intors sa aduca multumiri, ceilalti noua, desi vindecati, erau in continuare pierduti.
“Isus mergea spre Ierusalim si a trecut printre Samaria si Galileea. Pe cand intra intr-un sat, L-au intampinat zece leprosi. Ei au stat departe, si-au ridicat glasul si au zis: “Isuse, Invatatorule, ai mila de noi!” Cand i-a vazut Isus, le-a zis: “Duceti-va si aratati-va preotilor!” Si pe cand se duceau, au fost curatati. Unul din ei, cand s-a vazut vindecat, s-a intors, slavind pe Dumnezeu cu glas tare. S-a aruncat cu fata la pamant la picioarele lui Isus si I-a multumit. Era samaritean. Isus a luat cuvantul si a zis: “Oare n-au fost curatati toti cei zece? Dar ceilalti noua unde sunt? Nu s-a gasit decat strainul acesta sa se intoarca si sa dea slava lui Dumnezeu?” Apoi i-a zis: “Scoala-te si pleaca; credinta ta te-a mantuit.” (Luca 17:11-19)
Vindecarea supranaturala poate conduce spre convertire. “Nu vezi tu ca bunatatea lui Dumnezeu te indeamna la pocainta?” (Rom. 2:4) dar nu reprezinta neaparat convertire. Din cei zece leprosi vindecati de Isus doar unul a fost mantuit.
———————————————————————-
8. Ai avut vreo vedenie / vreun vis cu ingeri ?
Multi isi pun nadejdea gresit in niste “experiente pe patul de moarte” pe care le-au avut in care “vad o lumina stralucitoare” sau au avut o viziune, un vis, o intalnire cu ingerii, dar aceasta nu inseamna neaparat convertire iar Biblia ne avertizeaza ca “Satana se preface intr-un inger de lumina.” (2 Cor 11:14)
———————————————————————-
9. Ai parte de binecuvantari materiale / lucruri / bani ?
In Matei 19 cand Isus ii cere tanarului bogat sa renunte la toata averea lui si sa-L urmeze ni se spune ca tanarul bogat “a plecat foarte intristat; pentru ca avea multe avutii.”
Acest om era foarte bogat dar nu era convertit. De fapt chiar banii si averile sale au fost lucrurile care l-au tinut departe de viata vesnica in Hristos. . Isus a zis “este mai usor sa treaca o camila prin urechea acului, decat sa intre un bogat in Imparatia lui Dumnezeu.” (Matt.19:24) iar in Luca 12:13-21 Isus a spus pilda bogatului nebun.
“Petru a spus: “Argint si aur n-am” (Fapt 3:6)
Isus a spus: “Vulpile au vizuini, si pasarile cerului au cuiburi; dar Fiul omului n-are unde-Si odihni capul.” (Mat. 8:20) ceea ce inseamna ca binecuvantarile materiale nu reprezinta o dovada ca suntem placuti lui Dumnezeu si nici dificultatile materiale nu reprezinta o dovada ca suntem abandonati de Dumnezeu.
Proorocii mincinosi care predica evanghelia prosperitatii pretind ca Isus trebuie sa fi fost bogat “pentru ca avea un trezorier” si sustin ca “numai oamenii bogati au nevoie de un trezorier”. Faptul ca Iuda, care cara punga cu bani pentru apostoli, L-a vandut pe Isus pentru doar “treizeci de arginti” (Mat 26:15) ceea ce reprezinta mai putin decat salariul pe trei luni al unui muncitor obisnuit dovedeste faptul ca nu erau prea multi bani in punga aceea altfel nu ar fi fost tentat cu o suma asa de mica si ar fi putut pleca oricand cu toata punga.
———————————————————————-
10. Implinesti Legea ?/ Legalism (incedere cauzata de propriile fapte bune)
Multi se inseala crezand ca sunt “oameni buni” sau ca ei “tin cele zece porunci” sau alte ceremonii, dar Biblia spune ca “nimeni nu va fi socotit neprihanit inaintea Lui prin faptele Legii, deoarece prin Lege vine cunostinta deplina a pacatului.” Cine vrea sa fie socotit neprihanit prin Lege trebuie sa tina Legea lui Dumnezeu in mod perfect in fiecare moment din viata lui.  “Blestemat este oricine nu staruie in toate lucrurile scrise in cartea Legii, ca sa le faca.” (Gal 3:10) dar “toti au pacatuit si sunt lipsiti de slava lui Dumnezeu.” (Rom 3:23)
Orice “fapta buna” prin care incercam sa-l impresionam pe Dumnezeu este ca “o haina manjita” (Isa 64:6) deoarece, incercand sa-l impresionam pe Dumnezeu prin faptele noastre bune este ca si cum am incerca sa mituim un judecator, dar Dumnezeu nu este un judecator corrupt si deci, nu va accepta mita de la noi.
———————————————————————-
11. Esti impresionat de stilul radical de predicare ?
Unii oameni se inseala crezand ca sunt salvati deoarece asculta cu regularitate predicatori precum Paul Washer sau Tim Conway care predica un mesaj dur si fara compromis. Iuda a ascultat si el cu regularitate mesajul puternic si fara compromis rostit chiar de Isus si totusi, nu a fost convertit.
———————————————————————-
12. Primesti raspuns la rugaciuni ?
In marea mila a lui Dumnezeu, Cain a primit raspuns la rugaciunea sa (Gen 4:13-15) dar nu a fost convertit (v5, v16) si de asemenea, cei zece leprosi au primit raspuns rugaciunii lor si au fost vindecati, dar numai unul a fost convertit. Exista cazuri in care Dumnezeu raspunde la rugaciunile oamenilor neconvertiti iar in aceste cazuri “bunatatea lui Dumnezeu te indeamna la pocainta” (Rom. 2:4). Doar pentru ca ai avut niste rugaciuni implinite nu inseamna ca esti convertit cu adevarat..
———————————————————————-
13. Ai “Crestin“ ca “Religious Views “ pe facebook sau ceva de genul ?
Doar pentru ca sustii ca esti crestin, nu inseamna ca si esti. Isus a zis ca in ziua judecatii multi vor sustine ca sunt crestini (Mat. 7:21-22), dar Isus le va spune, “Niciodata nu v-am cunoscut; departati-va de la Mine, voi toti care lucrati faradelege.” (v.23)
Multi rastalmacesc cuvintele lui Isus din Mat 10:32 “De aceea, pe oricine Ma va marturisi inaintea oamenilor il voi marturisi si Eu inaintea Tatalui Meu care este in ceruri;” spunand ca cine il marturiseste public pe Hristos este cu adevarat crestin chiar daca prin stilul sau de viata il neaga pe Isus : “Cine pacatuieste este de la diavolul” (1 Ioan 3:8) iar Isus spune:: “De ce-Mi ziceti: “Doamne, Doamne!”, si nu faceti ce spun Eu?” (Luca 6:46)
———————————————————————-
14. Te-ai rugat vreodata “Rugaciunea pacatosului” sau ceva similar ? L-ai invitat vreodata pe Isus in inima ta ? Ai luat vreodata o decizie pentru Isus ? Ai ridicat mana la evanghelizare sau ai iesit in fata ?
Multi se inseala crezandu-se salvati doar pentru ca au rostit candva o rugaciune de genul “rugaciunea pacatosului” sau ca si-au notat in Bibliile lor data si ora la care au rostit aceasta rugaciune. Dar, din pacate, ambele sunt niste sperante desarte.  Cand tanarul bogat L-a intrebat pe Isus “ce sa fac ca sa mostenesc viata vesnica?” (Marc 10:17) El nu i-a raspuns “repeta aceasta rugaciune dupa mine” ci i-a spus ca trebuie sa renunte la idolii sai “Apoi vino, ia-ti crucea si urmeaza-Ma.” (Marc 10:21) Suntem mantuiti prin Isus Hristos si nu ca rezultat al faptelor noastre (Efes 2:8-9)
Este o rastalmacire a textului (Rom 10:9) “Daca marturisesti deci cu gura ta pe Isus ca Domn si daca crezi in inima ta ca Dumnezeu L-a inviat din morti, vei fi mantuit..” sa crezi ca cineva este mantuit doar pentru ca a rostit o rugaciune sau ca a luat o “decizie pentru Isus” Acest verset trebuie luat in contextul in care a fost scris, fiind adresat Bisericii din Roma care suferea o mare persecutie (Rom 8:35-36) iar cine marturisea cu gura ca este crestin avea de suferit anumite consecinte: inchisoare, tortura sau moarte. Isus a spus ca in ziua judecatii nu oricine il marturiseste cu gura va intra in Imparatia cerurilor “Nu oricine-Mi zice: “Doamne, Doamne!” va intra in Imparatia cerurilor, ci cel ce face voia Tatalui Meu care este in ceruri.” (Mat. 7:21) Acesti oameni sunt convinsi ca sunt sinceri si fac multe lucrari  “in Numele lui Isus” (vers. 22) Isus le va spune “Niciodata nu v-am cunoscut; departati-va de la Mine, voi toti care lucrati faradelege” (v.23). Isus nu le spune celor “multi” (vers.22) care-L marturisesc cu gura ca Domn ca au fost mantuiti candva dar si-au pierdut mantuirea ci, mai de graba  “‘Niciodata nu v-am cunoscut” (v.23) ceea ce inseamna ca acestia nu au fost niciodata convertiti.
Cei care spun “Eu simt, in inima mea, ca sunt mantuit” ar trebui sa ia aminte la ceea ce spune Scriptura care avertizeaza ca “Inima este nespus de inselatoare si de deznadajduit de rea,” (Ier. 17:9)
———————————————————————-
15. Ti-a spus vreodata un pastor ca esti salvat sau ceva de genul “bine ai venit in biserica lui Hristos”?
Dupa cum numai stilul de viata de-a lungul timpului este o evidenta clara daca cineva a fost sau nu mantuit (Mat 7:16) tot asa nimeni, nici chiar pastorul bisericii, nu poate fi sigur de conditia spirituala a unei alte persoane. Isus avertizeaza ca va fi neghina (falsi convertiti) printre grau (adevarati convertiti) si va fi destul de greu pentru oameni sa-I separe (Mat 13:29). Daca ti s-a spus vreodata “sigur ca esti mantuit” asta nu inseamna nimic si nu ar fi indicat sa te bazezi pe o astfel de afirmatie. Biblia ne avertizeaza ca sunt multi invatatori mincinosi care le spun oamenilor ca “totul este bine”cand in realitate, nu este asa (Ier 8:11, Mat 7:13-20) iar Isus, in pilda semanatorului avertizeaza ca exista acele “pamanturi stancoase” care, la prima vedere, arata ca si cum ar fi convertiti, dar in timp arata ca de fapt nu au fost niciodata convertiti (Mat 13:20-21)
———————————————————————-
16. Ai vreun dar spiritual de genul profetie, vorbire in limbi ?
Sa ai un anume dar spiritual nu inseamna neaparat convertire si nu ar fi indicat sa te increzi in acel dar.. Cei “multi” din Matei 7, carora Isus le va spune “Departati-va de la Mine, niciodata nu v-am cunoscut !” prooroceau si faceau minuni dar, nu au fost niciodata convertiti..
“Multi Imi vor zice in ziua aceea: “Doamne, Doamne! N-am prorocit noi in Numele Tau? N-am scos noi draci in Numele Tau? Si n-am facut noi multe minuni in Numele Tau?” Atunci le voi spune curat: “Niciodata nu v-am cunoscut; departati-va de la Mine, voi toti care lucrati faradelege.”’” (Mat. 7:22-23)
Caiafa, de asemenea, a proorocit “Unul din ei, Caiafa, care era mare preot in anul acela, le-a zis: “Voi nu stiti nimic; oare nu va ganditi ca este in folosul vostru sa moara un singur om pentru norod, si sa nu piara tot neamul?” Dar lucrul acesta nu l-a spus de la el; ci, fiindca era mare preot in anul acela, a prorocit ca Isus avea sa moara pentru neam.”. (Ioan 11:49-52)
Cartea Evrei vorbeste despre “cei ce au fost luminati odata – si au gustat darul ceresc, si s-au facut partasi Duhului Sfant, si au gustat Cuvantul cel bun al lui Dumnezeu si puterile veacului viitor -” (Evr. 6:4-5) dar care totusi s-au indepartat aratand ca nu au fost niciodata convertiti cu adevarat (1 Ioan 2:19; Mat. 7:23)
Pe ce te bazezi cand spui ca te tuci in rai?
Nu exista nimic altceva care sa poata trimite pe cineva in rai in afara de lucrarea perfecta a Domnului Isus terminata la cruce. (Ioan 19:30, Evr 10:10, Iuda 1:3).
Multi pretind ca “cred in Isus” dar daca ii intrebi “Ce te face sa crezi ca ajungi in rai?” iti raspund ceva de genul “Pentru ca l-am acceptat pe Isus” sau “Pentru ca ma duc la biserica”, dovedind astfel ca se bazeaza pe o speranta desarta.
Daca iti pui nadejdea de a ajunge in rai in orice altceva decat in persoana Domnului Isus as vrea sa iti spun ca este ceva in neregula cu sufletul tau. Isus a spus “eu sunt usa” (Ioan 10:7) iar “cine nu intra pe usa in staulul oilor, ci sare pe alta parte, este un hot si un talhar.” (Ioan 10:1)
Nu exista alt drum catre viata vesnica, “Isus a zis… “Eu sunt Calea, Adevarul si Viata. Nimeni nu vine la Tatal decat prin Mine..” (Ioan 14:6)
Epistola catre Evrei afirma ca temelia unei convertiri reale este “pocainta de faptele moarte si a credinta in Dumnezeu ” (Evr. 6:10). Contextul cartii Evrei este bazat pe faptul ca unii crestini s-au dus inapoi la Lege (Legalism) iar termenul de  “fapte moarte” care apare aici reprezinta de fapt, sperantele false ale acelor oameni care pe langa credinta in Isus se mai bazeaza si pe altceva pentru mantuirea lor. De aceea cartea Evrei ne spune ca pentru a fi salvati trebuie sa renuntam la acele “fapte moarte” si sa ne punem increderea numai in Dumnezeul cel viu.