Tom Hodgkingson în cartea sa Ghidul Leneșului vorbește de cât de nocivă este ideea de muncă din zilele noastre și cum munca istovitoare în condiții de stres omoară două milioane de oamnei anual, echivalentul a două atentate gen cel de la 11 septembrie în fiecare zi.
Ne spune că munca și viața au fost despărțite și că lucrătorul vesel a devenit un sclav călcat în picioare. Dar, în ciuda faptului că oamenii au devenit robii și roboții sistemului, o specie de oameni se conservă extraordinar de bine iar aceasta este cea a leneșului, cealaltă extremă a muncii istovitoare. Vom vedea mai jos cinci tipuri de lene.
Leneșul veșnic adormit
Până când vei sta culcat leneșule? Când te vei scula din somnul tău (Prov. 6:9)?
Este vorba despre acei leneși dependenți de paturile lor, care și când sunt treji dorm. Care au nevoie să facă o vizită în natură și să observe felul în care Dumnezeu și-a înzestrat creația cu hărnicie. De la furnică până la cel mai mare mamifer, toate ființele lucrează de dimineață până seara, iar felul în care Dumnezeu „a programat” natura ne vorbește nouă tuturor.
Până când vei sta culcat leneșule? Când te vei scula din somnul tău (Prov. 6:9)?
Este vorba despre acei leneși dependenți de paturile lor, care și când sunt treji dorm. Care au nevoie să facă o vizită în natură și să observe felul în care Dumnezeu și-a înzestrat creația cu hărnicie. De la furnică până la cel mai mare mamifer, toate ființele lucrează de dimineață până seara, iar felul în care Dumnezeu „a programat” natura ne vorbește nouă tuturor.
Am citit despre cea mai longevivă omidă care trăiește la Polul Nord și care în fiecare iarnă polară intră în hibernare după ce în fiecare primăvara aleargă neobosită pentru a se hrnăni cu tot ce prinde verde în calea ei. Trebuie să repete acest cilclu de 14 ori pentru a-și atinge scopul.
Timp de 14 ani se trezește din hibernare și se hrănește cât de mult poate pentru că scopul vieții ei este să devină fluture. Dacă o omidă este neobosită în această alergare spre o metamorfoză extraordinară, mă întreb, oare omul caută să se transforme în ceva ce îi depășește condiția? Aleargă spre visul care a fost pus și în inima lui, visul veșniciei?
Leneșul bogat
Am trecut pe lângă ogorul unui leneș și pe lângă via unui om fără minte. Și era numai spini, acoperit de mărăcini și zidul de piatră era prăbușit (Prov. 24:30-31).Cea mai mare pagubă socială este omul care moștenește mult dar face puțin. Sunt oameni care intră în lumea aceasta și găsesc în ea absolut tot ce au nevoie. Au toate resursele necesare pentru a răscoli lumea. Pot realiza ce doresc fără prea mult efort. Pot înființa societăți comerciale și pot da oamenilor de lucru, pot construi spitale, orfelinate, pot investi în ei înșiși pentru a deveni oameni de valoare, în schimb risipesc fără nici un scop tot ceea ce au. Cred că au ceea ce au pentru a lenevi de dimineață până seara și într-un final sfârșesc în sărăcie pentru că reușesc să consume tot ce au moștenit.
Leneșul bogat
Am trecut pe lângă ogorul unui leneș și pe lângă via unui om fără minte. Și era numai spini, acoperit de mărăcini și zidul de piatră era prăbușit (Prov. 24:30-31).Cea mai mare pagubă socială este omul care moștenește mult dar face puțin. Sunt oameni care intră în lumea aceasta și găsesc în ea absolut tot ce au nevoie. Au toate resursele necesare pentru a răscoli lumea. Pot realiza ce doresc fără prea mult efort. Pot înființa societăți comerciale și pot da oamenilor de lucru, pot construi spitale, orfelinate, pot investi în ei înșiși pentru a deveni oameni de valoare, în schimb risipesc fără nici un scop tot ceea ce au. Cred că au ceea ce au pentru a lenevi de dimineață până seara și într-un final sfârșesc în sărăcie pentru că reușesc să consume tot ce au moștenit.
E un verset în cartea Proverbe care ne spune clar că lenea e soră și cu pofta: Poftele leneșului îl omoară pentru că nu vrea să lucreze cu mânile. Toată ziua o duce numai în pofte … (Prov. 21:25-26).Vedem că Leneșul e plin de pofte. Are un ogor pe care l-a moștenit însă în loc să-l lucreze își face toate poftele și abandonează lucrurile pe care trebuie să le facă.
Leneșul pesimist
Leneșul zice: Afară e un leu care m-ar putea ucide pe uliță (Prov. 22:13)!
Pesimismul multora nu este decât o mască aparent scuzabilă pusă peste rușinoasa lor lene. Pe mulți îi veți auzi rostind tot felul de scuze atunci când sunt puși să facă ceva, scuze care mai de care mai prăpăstioase, dar de multe ori nu de pericole le este frică leneșilor, ci de muncă. Nu de leii de pe uliță le este frică leneșilor, ci de muncă. Era la fel de probabil de a găsi un leu pe uliță ca a găsi un elefant pe acoperișul casei. Acest verset se pare că este un proverb des întâlnit în societatea evreiască, Solomon îl amintește de două ori în Cartea Proverbele și cred că scopul lui, așa cum am mai spus, este de a le da peste nas celor care caută scuze când sunt puși la treabă.
Leneșul zice: Afară e un leu care m-ar putea ucide pe uliță (Prov. 22:13)!
Pesimismul multora nu este decât o mască aparent scuzabilă pusă peste rușinoasa lor lene. Pe mulți îi veți auzi rostind tot felul de scuze atunci când sunt puși să facă ceva, scuze care mai de care mai prăpăstioase, dar de multe ori nu de pericole le este frică leneșilor, ci de muncă. Nu de leii de pe uliță le este frică leneșilor, ci de muncă. Era la fel de probabil de a găsi un leu pe uliță ca a găsi un elefant pe acoperișul casei. Acest verset se pare că este un proverb des întâlnit în societatea evreiască, Solomon îl amintește de două ori în Cartea Proverbele și cred că scopul lui, așa cum am mai spus, este de a le da peste nas celor care caută scuze când sunt puși la treabă.
Leneșul „jumătate de treabă”
Leneșul își vâră mâna în blid și-i vine greu s-o ducă iar la gură (Prov. 26:15). Leneșul nu-și frige vânatul dar comoara de preț a unui om este munca (Prov. 12:27).
Vedem că există o categrie de oameni care inițial au poftă de treabă și încep să facă ceva dar apoi abandonează ceea ce au început să facă. Vedem în Cartea Proverbe niște oameni care au fost la vânat, dar le este greu să mai frigă ce au vânat, au băgat mâna în blid ca să mănânce, dar preferă să rămână cu ea acolo decât să o mai ducă la gură. Acești oameni sunt periculoși și chiar sunt numiți frați cu cel ce nimicește (Prov. 18:19). Cei ce întârzie să facă ceea ce au început nimicesc acea lucrare și îi încurcă și pe cei care au făcut echipă cu ei. Aduc multă amărăciune și descurajare. Bisericile sunt pline azi de această categorie, care îi este foarte utila diavolului. Sunt mulți entuziaști care obosesc la primul contact cu efortul. Apoi își fac un scop din a-i obosi și pe alții, pentru că le este rușine să se retragă singuri.
Leneșul își vâră mâna în blid și-i vine greu s-o ducă iar la gură (Prov. 26:15). Leneșul nu-și frige vânatul dar comoara de preț a unui om este munca (Prov. 12:27).
Vedem că există o categrie de oameni care inițial au poftă de treabă și încep să facă ceva dar apoi abandonează ceea ce au început să facă. Vedem în Cartea Proverbe niște oameni care au fost la vânat, dar le este greu să mai frigă ce au vânat, au băgat mâna în blid ca să mănânce, dar preferă să rămână cu ea acolo decât să o mai ducă la gură. Acești oameni sunt periculoși și chiar sunt numiți frați cu cel ce nimicește (Prov. 18:19). Cei ce întârzie să facă ceea ce au început nimicesc acea lucrare și îi încurcă și pe cei care au făcut echipă cu ei. Aduc multă amărăciune și descurajare. Bisericile sunt pline azi de această categorie, care îi este foarte utila diavolului. Sunt mulți entuziaști care obosesc la primul contact cu efortul. Apoi își fac un scop din a-i obosi și pe alții, pentru că le este rușine să se retragă singuri.
Leneșul „înțelept”
Leneșul se crede mai înțelept decât șapte oameni care răspund cu judecată (Prov. 26:16)
Cea mai ciudată caracteristică a leneșului este aceea că se crede și înțelept după ce că este conștient că mult nu a pus mâna pe carte. Spune Cartea Proverbe că un leneș are curaj să se contrazică cu șapte oameni cu o rațiune impecabilă și cu răspunsuri argumentate. Când toată lumea poate vedea că leneșul nu are dreptate, el este singurul care se încrede în facultățile lui mintale.
De aceea un om leneș este periculos pentru că va promova mereu prostia ca normă, va căuta să-i îndepărteze pe cei înțelepți, dacă are puterea să o facă. Aceasta este explicația versetului: Un voievod fără pricepere își înmulțește faptele de asuprire … (Prov. 28:16). Unul din motivele pentru care un conducător fără minte își poate înmulți faptele de asuprire este complexul de inferioritate față de cei deștepți. De aceea un lider, in orice domeniu ar fi, este obligat să fie harnic în lectură și în dobândirea priceperii pentru a nu fi o povară pentru cei peste care este conducător.
Leneșul se crede mai înțelept decât șapte oameni care răspund cu judecată (Prov. 26:16)
Cea mai ciudată caracteristică a leneșului este aceea că se crede și înțelept după ce că este conștient că mult nu a pus mâna pe carte. Spune Cartea Proverbe că un leneș are curaj să se contrazică cu șapte oameni cu o rațiune impecabilă și cu răspunsuri argumentate. Când toată lumea poate vedea că leneșul nu are dreptate, el este singurul care se încrede în facultățile lui mintale.
De aceea un om leneș este periculos pentru că va promova mereu prostia ca normă, va căuta să-i îndepărteze pe cei înțelepți, dacă are puterea să o facă. Aceasta este explicația versetului: Un voievod fără pricepere își înmulțește faptele de asuprire … (Prov. 28:16). Unul din motivele pentru care un conducător fără minte își poate înmulți faptele de asuprire este complexul de inferioritate față de cei deștepți. De aceea un lider, in orice domeniu ar fi, este obligat să fie harnic în lectură și în dobândirea priceperii pentru a nu fi o povară pentru cei peste care este conducător.
Cum ar fi ca un păstor să aibă complexe de inferioritate față de oile sale? Se cere mai multe de la un păstor decât de la o oaie, de aceea liderii, cei care conduc turma, trebuie să fie cei dintâi în căutarea și dobândirea înțelepciunii. Astfel îi vor încuraja și pe cei care îi urmează să fie niște oameni ai înțelepciunii. Doamne ajută!
(fragment din cartea Înțelepciunea poporului sfânt – în curs de apariție)
(fragment din cartea Înțelepciunea poporului sfânt – în curs de apariție)
Cu mult drag și prețuire,
Toni Berbece.
Toni Berbece.
