Dacă definim viața prin prisma profitului

Ați observat că în ultima vreme au început să apară la fiecare colț de stradă câte un magazin nou, câte o covrigărie nouă, câte o casă nouă de pariuri, o firmă nouă de servicii funerare, un restaurant nou, un... ce vreți voi? Dacă luăm partea bună a lucrurilor considerăm că acestea sunt utile, arată faptul că oamenii au spirit antreprenorial, dezvoltă afaceri și idei pentru a se susține. Pentru profit.O mână spală altă mână. Mă gândeam de unde au oamenii aceștia atâția bani, că mulți se plâng că nu le ajung, că au rate la bănci, că și-au luat mașini și le schimbă la fiecare 5-6 ani, că la nu știu ce perioadă de timp schimbă și locuința, jobul, garderoba, vopseaua din casă, ochelarii de pe ochi... și câte nu mai schimbă.

E bine și schimbarea asta la ceva uneori. E bine că nu stăm în monotonie. E bine că atunci când apar lucruri noi... unii dintre noi le încearcă și rămân cu ele, și rămân și cu cele vechi. Facem stocuri de bunuri și apoi definim viața prin ceea ce am dobândit, prin ceea ce am strâns, ca mai apoi... când ne apropiem de bătrânețe, să ne mai punem și întrebarea... oare de ce?

Nu e greșit să punem această întrebare și acum. De ce să definim viața prin prisma profitului? De ce să nu facem altceva cu câștigul nostru? Să deschidem și noi o firmă de .... (completați voi spațiul cu ce vă trece prin minte)? Oare să avem angajați? Oare am produce mai mulți bani? Oare ce vom face după ce am plătit toate taxele și impozitele, ne va mai rămâne să mai luăm ceva nou?

Practic totul se învârte în jurul acestui cerc semi-vicios. Câștigăm ca să cheltuim. Cheltuim ca să ne îmbunătățim stilul de viață. Apoi ne uităm că ceea ce am pus pe noi și în jurul nostru se învechește, se strică, se rupe... și vrem să petecim uneori, și nu ies toate prea bine și prea estetic.

Uneori fugim de lucrurile noi pentru că sunt un risc pentru noi. Lăsăm pe alții să încerce înaintea noastră, apoi ne convingem pe pielea lor dacă chestia aia a funcționat sau nu, dacă este sau nu profitabilă.

Dacă e să ne gândim acum la partea spirituală, lucrurile stau exact pe dos. Există o stagnare în fiecare dintre noi. În domeniul spiritual nu trecem de la o fază la alta pentru că în spiritual nu am fost învățați să investim ca să avem profit... pentru că nu este profit vizibil din lucrurile spirituale.Nu vreau să luați în considerare pe capii religioși ai cultelor religioase care au cel mai mare salariu din țară. Ei, deși poartă o haină și o cunună de aur și pietre prețioase pe ele, au sufletul înconjurat de lucrurile pieritoare. Au educația cu care se mândresc - pentru că aia i-a adus pe ei unde sunt ei acum, și probabil și experiența de o viață - și aplică în viață principii care le-au învățat în timpul vieții, a studenției, a ceea ce li s-a băgat în cap. Au fost îndoctrinați să îndoctrineze la rândul lor pe alții. 

Ați văzut că și astfel de ”capi” încep să meargă spre direcții de profit uman mai mult? Își deschid firme care să producă bani pentru bisericile lor, în loc să strângă comori sus în cer, făcând fapte vrednice de pocăință și să trăiască o viață de credință. Își aduc rudele și neamurile lor și construiesc ”un mic imperiu”, fără să-și dea lumea seama că ei profită de naivitatea altora ca ei să se îmbogățească, să facă profit de pe seama naivilor la care le transmit informații ce le strică mințile, le manipulează sufletele să meargă spre o direcție de ruină și nu cumva să se ridice vreunul mai presus de ei și de statutul și rangul lor.

Am uitat să mai învățăm în viață să trăim și pentru a ajuta pe alții să devină la fel de puternici și de maturi ca și noi (să dea Dumnezeu ca noi să fim maturi spirituali cât și din punct de vedere uman!). Am început să învățăm cum să ”profităm” de ceilalți din jur ca să câștigăm noi, iar ceilalți să piardă.

Imaginați-vă cum ar fi lumea noastră dacă toți am fi la fel de bogați, la fel de îmbrăcați, la fel de hrăniți, la fel de educați și la fel de spirituali ca tot restul populației globului. Imaginați-vă că, deși avem limbi și culturi diferite, toți trăim aceiași viață și prin noi toți curge aceiași culoare de sânge - fie că suntem albi, negri, galbeni, etc. - și că pentru noi toți s-a jertfit Fiul lui Dumnezeu, Isus Hristos, ca noi toți să fim la același statut: copii de Dumnezeu, fii și fiice ale Creatorului. Până nu vom înțelege pe deplin acest aspect din viața noastră, și vom pune orice altceva peste sau alături de acest adevăr, nu facem altceva cu viața noastră decât să o definim prin prisma profitului. Pentru că toate care sunt pe acest pământ sunt ca unii să câștige, alții să cheltuie, alții să piardă. Unii se bucură de acestea; alții se tulbură; alții se înfurie, alții se amărăsc, se depărtează de la adevăr și își creează iluzii și imperii unde nimeni nu are loc, unde nimic nu mai contează, unde totul din jur este definit de eșecurile și de falimentele lor personale: dacă lor nu li s-a făcut dreptate, dacă ei nu au avut parte de bogăție ca și alții, dacă ei nu au fost lecuiți de boli și de vicii murdare... înseamnă că nu există altceva decât ei și ideilor lor care resping sensul real al vieții. Unii își definesc viața prin falimentele lor pentru că le este greu să facă pași în plus să vadă că există biruință dincolo de cele aparente, de experiențele trecutului, de durerile de odinioară.

În cele din urmă, atunci când pierdem din vedere care este esența vieții, care este identitatea noastră reală în viață, atunci devenim concentrați pe profit. Atunci definim viața pe perioada de timp pe care o avem de trăit. O definim prin ceea ce avem de realizat și ce vom lăsa în urmă la ai noștri. Și uităm că mai murim. Atunci profită de pe urma noastră cei de la firmele de pompe funebre, care parcă sunt tot mai multe, mai multe decât ciupercile de după ploaie...

Oare viața noastră, a tuturora, mai are în ea definiția care a pus-o inițial în ea Creatorul nostru, aceea de a avea o relație vie cu El?

Depărtarea noastră de la relația aceasta nu doar că ne depărtează de la realitatea fundamentală a vieții de acum, dar și de ceea ce va urma după aceea. Ceea ce trăim și gândim și aplicăm în viața de acum va reflecta și direcția și destinația unde vom merge după ce se vor termina toate.

Până la urmă și profitul are pierderi. Până la urmă și cei care s-au gândit la câștig o să piardă. Numai cei care nu au încercat pot spune că nu există eșec.

Definim viața prin eșecurile trecute? Definim viața prin prisma a ceea ce putem realiza și produce pe acest pământ? Sau definim viața prin prisma veșniciei?

Decizia este a fiecăruia - fiecare a primit libertatea de a alege, de aceea nu a fost nimeni constrâns să aleagă ce parte dorește să câștige: profitul temporar de pe acest pământ, sau profitul Împărăției lui Dumnezeu - viața veșnică. 

Sursa: https://crestinismtrait.blogspot.com

Săptămână de Evanghelizare

Biserica Creștină Penticostală Maranata Vulcan , organizează o nouă serie de slujbe de evanghelizare. Fiecare creştin din zonă este aşteptat împreună cu familia, vecinii, prietenii şi colegii de serviciu, pentru a împărtăşi bucuria mânturii .

Vă invităm să cunoaşteţi slujitorii care se vor pune la dispoziţia lui Dumnezeu la aceste slujbe ,cu scopul de a-i susţine în rugăciunile noastre pentru călauzire şi întelepciune de la El.

Mesaj transmis de:
TITUS COROBAN - Luni 28 Mai 2018
DUȚU MĂRGĂIAN - Marți 29 Mai 2018
NELU POPELEA - Miercuri 30 Mai 2018
URSU MIRCEA - Joi 31 Mai 2018
MOISE ARDELEAN - Vineri 1 Iunie 2018
CORNEL COȚAN - Sâmbătă 2 Iunie 2018
HOCA OVIDIU - Duminică 3 Iunie 2018

Locație: Biserica Penticostală Maranata
Localitatea: Vulcan
Bulevardul Mihai Viteazul Nr. 49

Inaugurare Biserica Penticostală Maranata Vulcan

Invitaţie

Închinându-ne lui Dumnezeu cu mulţumire pentru construirea noului locaş de cult, vă adresăm cu deosebită preţuire invitaţia de a participa la slujba de consacrare, care va avea loc duminică 27 mai 2018 ora 09:30, la noul sediu al Bisericii, din Bulevardul Mihai Viteazu, nr.49.
Răspunzând invitaţiei noastre, veţi urma îndemnul Scripturii: ,,Bucuraţi-vă cu cei ce se bucură!”, iar bucuria noastră va fi deplină avându-vă alături.

Dupa mulţi ani, luni şi săptămâni de aşteptare, clădirea „Bisericii Maranata” ne invită să-i călcăm pragul. E pregătită în haine noi de sărbătoare şi e gata să ne ofere cel mai bun confort, pentru a nu avea nici cel mai mic motiv de a nu veni să o vizităm ori de cate ori e deschisă  publicului larg. Mulţumim lui Dumnezeu pentru toti cei care s-au implicat mai mult sau mai puţin în construcţia acestui lăcaş de închinare, celor care au investit timp şi mai ales resurse materiale și financiare pentru a se putea construi această biserică. Suntem responsabili fiecare dintre noi să aducem oameni la Isus, să umplem rândurile acestei biserici încât să fie neîncăpătoare la fiecare program. E nevoie de implicarea noastra pe străzile din Vulcan, un oraș care are nevoie de Dumnezeu.

,,Casa Mea se va numi o casă de rugăciune pentru toate popoarele.”
(Isaia 56:7)

Vă aşteptăm cu inima deschisă.

Pastori: Filip Cazacu & Daniel Nedelea

Sursa:https://bisericamaranatavulcan.com

Ziua Mondială de Evanghelizare – „Global Outreach Day” – 26 mai 2018

Ziua Mondială de Evanghelizare – „Global Outreach Day” – 26 mai 2018

În 26 mai ești chemat să te alături celor 15 milioane de creștini din toată lumea care se mobilizează cu un singur scop: fiecare va vesti Evanghelia la cel puțin o persoană cu ocazia Zilei Mondiale de Evanghelizare (Global Outreach Day). Fiindcă oricine poate ajunge la cineva – împreună putem să ajungem la toată lumea! Fiecare creștin este chemat să ia parte la această viziune și să se implice creativ prin modalitatea care i se potrivește cel mai bine: fie individual, fie în grup, sau contribuind la unul din evenimentele organizate de biserica locală. Mai multe informații: http://www.globaloutreach.com

Sursa: https://rodiagnusdei.wordpress.com

A 27-a Conferință a Bisericilor Penticostale Române din Austria – la St. Pölten, 26-27 mai 2018 – Invitați: Gabi Zăgrean și Virgil Neagu

A 27-a Conferință a Bisericilor Penticostale Române din Austria – la St. Pölten

A 27-a Conferință a Bisericilor Penticostale Române din Austria – la St. Pölten, 26-27 mai 2018 – Invitați: Gabi Zăgrean și Virgil Neagu

Sesiunile conferinţei vor fi transmise LIVE pe, aplicația Credo TV și pe pagina noastră de Facebook și pe site-urile: www.credo.tv și www.gemeindegottes.at
Sunteți așteptați cu drag, intrarea este liberă.

Program LIVE:
Sâmbătă, 26 mai de la ora 14:00-16:00 și de la 17:30-20:00
Duminică, 27 mai de la ora 10:00-13:00 și de la 16:00-19:00

Sursa: https://rodiagnusdei.wordpress.com

Slujbă de înmormântare Estera Dumitrașcu - Biserica Emanuel Galați

Necrolog Estera Dumitrașcu | 11 februarie 1977- 14 mai 2018

Estera, cel de-al optulea copil al Georgetei și al lui Iacob Dumitrașcu s-a născut pe 11 februarie 1977. Numele ei, inspirat după Împărăteasa din Vechiul Testament, a reprezentat-o întocmai, prin curajul de a lupta și prin discreție împletită cu fermitate. Bucuria adusă de ea întregii familii a fost acompaniată și de tristețea că s-a născut cu sindromul Turner (o anomalie genetică relativ rară, ce afectează numai populația feminină și este caracterizată prin statura mică și lipsa dezvoltării depline). La nașterea ei,
medicii au fost foarte rezervați cu privire la dezvoltarea ei, însă Estera i-a uimit pe toți prin faptul că a mers normal, a vorbit foarte bine și a putut merge la școală, la 7 ani și jumătate, având o minte ageră.
În 2004 finalizează Facultatea de Litere a Universității „Dunărea de Jos” Galați, dându-ne tuturor o lecție: deși a pornit în viață cu multe neajunsuri, Estera a luptat, a sperat, a avut visuri înalte. 
După terminarea studiilor universitare, a lucrat ca asistent social la Fundația „Inimă de Copil” și la Fundația „Împreună”. Apoi a colaborat cu o firmă de traduceri, folosindu-și cunoștințele de limbă engleză și de limbă română.
Dragostea ei pentru copii s-a arătat prin orele petrecute cu nepoții pe care îi alinta și pe care i-a inițiat în gramatica limbii engleze. Ba mai mult, și-a început slujirea alături de grupul de misiune, în anul 1999, mergând cu mare responsabilitate în comuna Oancea pentru a îi învăța pe copiii de acolo Cuvântul lui Dumnezeu, prin lecții biblice și cântece. Apoi, s-a implicat în același tip de slujire în Biserica „Emanuel”, mulți copii fiind ajutați de ea în cunoașterea căilor Domnului. Estera nu s-a adresat mulțimilor, nu a fost în fața lor, nu a atras niciodată atenția asupra ei, ci discret a lucrat din umbră investind în cei micuți.
În anul 2001, Estera s-a botezat în apă în Biserica „Emanuel”, mărturisind credința în Domnul Isus Hristos. 
În ultimii trei ani, a suferit mult, fiind nevoită să călătorească frecvent la București pentru îngrijiri medicale. A fost o luptătoare în toată această etapă a durerii. După căsătoria Claudiei, Estera a fost singurul copil din cei 10 care a locuit cu mama noastră, devenind cea alături de care mama își petrecea serile prin conversații lungi. Estera avea mereu ceva de făcut: de la curățenie în casă sau în curte, la cumpărături, până la răsfățul pe care ni-l dădea prin prăjiturile și plăcintele cu care ne aștepta. Ne vom aminti mereu întrebarea pusă cu delicatețe și multă ospitalitate: „Bem o cafea?”
Luni, 14 mai 2018, Estera s-a simțit mai rău decât în alte dimineți. Dar chiar și așa, ea și-a planificat ziua ca și când totul era normal. La orele după amiezii, fulgerător, dar frumos asemenea vieții pe care a trăit-o, Estera a răspuns chemării Mântuitorului ei și a plecat Acasă. Ne lasă în urmă un exemplu de curaj, de credință, de slujire și ne face să privim cerul cu mai mare așteptare.




Sursa: https://www.facebook.com/bisericaemanuelgalati/videos/1685406858203558/

AUTORITATEA PASTORALĂ ÎN BISERICĂ

Pentru că circulă tot felul de secvențe video cu pastori care întrerup sau admonestează predicatori/proroci/prezentatori/cântăreți și, în general, care surprind momente jenante în cadrul unui servici divin, pastor fiind eu însumi, mă încumet să reacționez.

De la început, modul în care un pastor gestionează astfel de provocări ține de tact, experiență, curaj și în cele din urmă de capitalul de autoritate pe care îl are și își permite să-l cheltuiască într-o asemenea împrejurare.

Nu cunoaștem toate variabilele – ce condiții au fost puse în prealabil, ce a fost spus și despre ce/cine – și nu ar trebui să ne erijăm în judecători prea aspri și înainte de vreme.

Există o categorie de oameni care din oficiu sunt împotriva pastorului, interpretând aceste măsuri drastice ca pe o dovadă a stilului de conducere dictatorial.

Alții, chiar dacă îi dau dreptate, consideră că pentru abaterea comisă nu se merita deranjul produs.

Și, în fine, sunt unii care spiritualizează aceste incidente, considerându-le ca fiind o opoziție directă față de presupusa călăuzire a Duhului.

Ceea ce ar trebui să luăm în considerate sunt câteva principii dincolo de care nu mai e treaba altora:

1. Pastorul răspunde direct înaintea lui Dumnezeu de slujba, motivația și acțiunile sale. În majoritatea cazurilor, acești pastori au fost confirmați prin votul bisericii locale și una din datoriile lor este păstrarea rânduielii și delegarea slujbelor pe baza unor condiții prestabilite pe care cei desemnați trebuie să le respecte;
2. Nerespectarea autorității pastorale este un afront adus direct lui Dumnezeu și Bisericii. Chiar dacă Dumnezeu se va judeca cu robii săi, să nu avem impresia că răzvrătiții și anarhiștii vor scăpa mai ușor;
3. Au început să circule din ce în ce mai multe astfel de stele – rătăcitoare, căzătoare – care dacă ajung în față au impresia că pe lângă ceea ce li s-a permis să facă, ei au dreptul să cheme, să ungă, să rostească etc. Este prerogativa păstorului să se informeze și să pună limite slujirii cuiva;
4. Să presupunem că pastorul acționează pripit și exagerează… cel în cauză ar trebui oricum să se oprească imediat și să se conformeze. Faptul că se ia la harță în public cu conducătorul adunării dovedește fără vreo altă explicație de ce pastorul a avut dreptate;
5. Cineva ar putea întreba, de ce este invitat să slujească dacă nu corespunde? Răspunsul nu este chiar simplu. Depinde cine l-a invitat, de unde vine, ce reputație are… La prima vedere, permiți cuiva să slujească punând anumite limite slujirii lui și pe aceste criterii și altele tragi concluzii. Majoritatea invitaților se conformează, fac o slujbă bună și câștigă credit. Alții nu țin cont de nimeni și de nimic!
6. E și o dovadă de aroganță și mândrie să crezi că pe unde ajungi toți se înclină, iar tu faci ce vrei asumând că nu vor avea tupeul să te întrerupă sau contrazică! Eh, uite că unii dintre noi avem…
7. Desigur, asemenea situații ar trebui păstrate în afara spațiului public! Dar dacă au ajuns acolo, tot e un lucru bun: cei în cauză pot liniștiți să nu mă contacteze pentru că la noi nu vor fi primiți!
8. Trăim vremuri de confuzie și lipsa de discernământ a multora îi fac să se dea de partea unor oameni pe care nu-i cunosc, care nu-i slujesc și care nu sunt responsabili în fața bisericii, criticându-i și înjosindu-i pe slujitorii așezați de Domnul și de biserică să vegheze și să protejeze turma de neorânduieli și impostori.

Până la proba contrară, atât…

Sursa: https://popaspentrusuflet.wordpress.com/2018/03/22/autoritatea-pastorala-in-biserica/

Forme ale lipsei de respect

Cum scriam în meditarea despre respectul și iubirea de oameni, înainte de a ne adresa oamenilor cu mesajul evangheliei trebuie să ne asigurăm că avem respect față de ei. Dacă acest criteriu nu e îndeplinit, nu ne calificăm să fim buni vestitori ai salvării. Un om dacă nu e respectat nu va accepta iubirea sau dacă o acceptă e o iubire a noastră personală, care ne hrănește orgoliul, nu e iubirea lui Hristos de care are nevoie.

Nu vorbesc despre respectul alterat modern care e numit corectitudine politică, vorbesc despre respectul autentic față de om ca și creație a lui Dumnezeu și față de mediul în care s-a dezvoltat ca fiind tot parte din planul lui Dumnezeu.

Iată unele din cele mai des întâlnite forme de lipsă de respect. Nu le scriu cu intenția de a supăra, ci cu convingerea că trebuie să devenim mai buni și mai asemănători cu Mântuitorul.

Trăirea în firea pământească. La fel ca oricare alți oameni trăim pe pământ în mijlocul problemelor și necazurilor dar noi ar trebui să avem altă viziune, alt țel, altă speranță și acest aspect trebuie să fie vizibil, nu doar declarat. Să trăiești „ca ei” și să pretinzi că nu o faci e lipsă de respect. Nu trebuie să chemăm oamenii la o altă religie decât a lor, trebuie să le vorbim despre salvarea venită prin Hristos. Ori dacă noi nu suntem schimbați nu ne calificăm să le fim mesageri.

Etalarea păcatelor și greșelilor oamenilor. Oricât de bine intenționat ai fi și oricât de bine ai ști acea persoană, nu expune niciodată omul în public. Toți avem eșecuri în viață, toți avem fapte de care ne este rușine, să scoți mizeria cuiva pe tapet e dovadă mare de lipsă de respect.

Necunoașterea. Să mergi la cineva să îl chemi la biserică și să nu cunoști persoana, să nu ai o relație cu acea persoana care să îți permită asta e ca jucatul al 6 din 49. Poți deveni extrem de jenant, șansa de „câștig” e mică iar costul e mare de tot. Dacă nu cunoști despre acel om mai nimic, nu fă lucrul acesta, că vei tăia orice șansă unei persoane care chiar ar putea fi ascultată. Nu te crede tu buricul pământului, gândește dacă tu ești persoana cea mai potrivită, dacă totuși e altcineva mai potrivit atunci trage-te un pas mai în spate.

Mentalitatea că religia ta e singura adevărată. Cred că nu surprinde pe nimeni că mentalitatea asta e foarte răspândită între oamenii din biserici. E aproape de 100% procentul celor care cred că religia lor e pașaportul pentru rai. Te rog, nu aborda așa lucrurile, nu te va întreba nimeni ce religie ai avut la poarta raiului. Să crezi asta e o treabă dar să acționezi în conformitate cu această credință e o lipsă de respect. Îndreaptă oamenii spre Hristos nu spre religii.

Disprețul și ironia. Da, poate vă e cunoscută acea situație în care se umple netul cu știri despre preoți care au făcut ceva rău, aspecte „șeruite” masiv de adepții altor religii. Sau poate îți e cunoscută ironia porcească și ieftină despre cultura altor religii, despre obiceiurile sau tradițiile față de care unii arată o desconsiderare și un despreț mizerabil. E o formă de lipsă de respect dintre cele mai jegoase. Nu te califici să transmiți mesajul evangheliei dacă te încadrezi în categoria de mai sus.

Superioritatea. Dacă te crezi superior celui ce îi transmiți mesajul evangheliei atunci te descalifici să fii tu mesagerul veștii bune. Nu te ridici la înălțimea de conduită cerută pentru o asemenea slujbă. Orice urmă de superioritate va fi vizibilă și amplificată într-un asemenea cadru și pe bună dreptate omul nu va răspunde chemării. Am văzut prea des oameni care se simt îndreptățiți să vorbească „de sus” despre rătăciți, păcătoși, închinători la idoli, oameni robiți de păcate. Dar mai degrabă cine ești tu omule ca să judeci?

Predicarea în fire. Da, și aici se manifestă prea adesea lipsa respectului. Am asistat la multe, zeci dacă nu sute de situații când intră un om în biserică și gata, se schimbă predici, cântări, rugăciuni tot. E tare lipsit de respect. Sau am asistat la predici urâte de tot, fie cu zeci de critici la adresa altor religii, fie cu nominalizarea păcatelor celor din audiență, fie cu superioritate, fie cu mânie și dispreț. Nu trebuie să fie așa, nu trebuie să fim așa de insensibili.

Neacceptarea refuzului. Da, unii oameni vor refuza, fie din cauză că tu mesagerul nu ai fost conform și chiar ai fost de vină, fie din cauză că alți creștini ai transmis o imagine proastă despre Dumnezeu, fie din cauză că pur și simplu nu acceptă. În orice situație, dacă nu accepți că omul are voie să decidă ce vrea dai dovadă de lipsă de respect. Și aici e mult de vorbit, unii se poartă jalnic rupând relațiile și chiar denigrând persoanele care au refuzat.

Vă provoc să trecem de la superficialitate la profunzime. Să trecem de la lipsa de respect la respect. Să trecem de la ignoranță și necunoaștere la implicare și studiere. Doar în acest fel ne putem împlini menirea, doar fiind potriviți Dumnezeu ne poate folosi pentru transmiterea Evangheliei. Semenii noștri trebuiesc respectați și iubiți înainte de a fi chemați. Putem face asta?

Sursa: https://www.filedinjurnal.ro

Solidaritate creștină. Alianța Evanghelică din România îl apără pe purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române

Mai multe culte creștine, reunite în Alianța Evanghelică din România, au reacționat la acuzațiile de „discriminare” care i se aduc purtătorului de cuvânt al Patriarhiei Române, Vasile Bănescu, de către două ONG-uri militante pentru ideologia corectitudinii politice.

Într-un comunicat de presă, Alianța Evanghelică din România denunță „hărțuirea la care este supus de către ONG-uri purtătorul de cuvânt al Bisericii Ortodoxe Române” și susțin că afirmațiile lui Vasile Bănescu nu sunt deloc discriminatorii. 

Mai mult, Alianța Evanghelică din România consideră că ținta reclamațiilor nu este Vasile Bănescu, ci însăși Biserica.

„Alianța Evanghelică din România formată din Cultul Creștin Baptist — Uniunea Bisericilor Creștine Baptiste din România, Biserica Creștină după Evanghelie din România — Uniunea Bisericilor Creștine după Evanghelie din România și Cultul Creștin Penticostal — Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România, a luat act de hărțuirea la care este supus de către ONG-uri purtătorul de cuvânt al Bisericii Ortodoxe Române, domnul Vasile Bănescu, prin reclamarea la CNCD. Din ceea ce a fost prezentat de mass-media, înțelegem că afirmațiile domnului Vasile Bănescu nu au fost în niciun fel discriminatorii. Activitatea și conduita profesională a domnului Vasile Bănescu, în calitate de purtător de cuvânt, nu pot fi catalogate în niciun fel drept discriminatorii. Această reclamație făcută în mod tendențios de către o persoană ce invocă o presupusă discriminare, ne amintește încă o dată că, de fapt, ținta nu este domnul Vasile Bănescu, ci Biserica și credința creștină”, se arată în comunicat.

Semnatarii comunicatului se arată consternați că într-o țară europeană și democratică pot exista astfel de atacuri la libertatea de credință și conștiință.

„Trăim într-o țară cu puternice rădăcini creștine și ne cutremurăm că astăzi, într-o țară democratică și europeană, libertatea de credință și de conștiință este amenințată și vătămată prin acuzații nedrepte. Suntem consternați să observăm că aceste catalogări înjositoare, hărțuirea în reclamații, chemările în judecată de către militanții ateismului și anticreștinismului sunt acceptate cu așa de mare ușurință”, se susține în document.

 Alianța Evanghelică arată că România și-a câștigat dreptul la credință sub gloanțe și nu se mai dorește revenirea la momentele când ateismul era dogmă de stat.

„În situația dată, ne exprimăm dezacordul și îngrijorarea față de aceste amenințări cu privire la libertatea de exprimare, la libertatea de credință și la libertatea de conștiință. Ateismul în România a produs ură, sărăcie, nedreptate și violență. Zeci de mii de români de toate confesiunile au fost condamnați pe nedrept la ani grei de închisoare pentru credința lor. Constatăm cu surprindere că prin așa numitele „idei progresiste” se revine la aceleași „sofisme ieftine” ateiste pentru construirea unui alt „om nou”. Noi am văzut și am trăit „binele ateist” și știm ce preț de sânge am plătit pentru libertate. Românii și-au câștigat libertatea pe genunchi sub gloanțe. Nu dorim ca la Centenarul Marii Uniri, România să se întoarcă la ideologia atee și la hărțuirea oamenilor credincioși. Biserica este mandatată de Mântuitorul și are datoria de a-și face auzită vocea în societate și nimeni nu e îndreptățit să limiteze libertatea de exprimare a bisericii. ​

Ne rugăm ca Dumnezeu să binecuvânteze România și românii indiferent de etnie, religie, naționalitate sau clasă socială!”, este formula de încheiere a documentului semnat de Președintele Viorel Iuga și Secretarul Virgil Achihai.
Sursa: https://www.activenews.ro

Scrisoare deschisă adresată Preşedintelui României

Domnule Preşedinte,
Nu intenţionez să vă jignesc, dar mă simt obligat să vă întreb: nume precum: Faraon, Balaam, Core, Goliat, Haman, Sanherib, Nebucadneţar, Irod, Saul din Tars vă spun ceva? localităţi precum: Sodoma, Gomora, Ierusalim, Susa, Roma vă amintesc ceva? naţiuni precum: Canaan, Edom, Amalec, Moab, Israel nu vă comunică nimic? a ajuns la dumneavoastră mesajul imperiului egiptean, asirian, babilonian, persan sau roman? Deoarece sunteţi foarte aglomerat, ce-i drept mai mult cu agendele Bruxellesului şi LGBTQ-ului decât cu frământările legitime ale românilor, nu vă voi obosi cu temă casă.

Cu cea mai bună intenţie şi în modul cel mai sincer am să vă aduc aminte că toate numele de persoane, de localităţi, de naţiuni şi de imperii au avut în comun împotrivirea faţă de Dumnezeu. Puteam să menţionez multe alte nume de persoane, localităţi, naţiuni şi imperii din istorie, dar le-am ales pe acestea, deoarece sunt menţionate în Sfintele Scripturi şi ele ne spun doar adevărul. Ştiţi cum a fost finalul lor? În afară de cei care s-au trezit, s-au oprit, şi-au plâns comportamentul şi s-au devotat ascultării de Dumnezeu şi slujirii Lui, toţi au finalizat lamentabil. Finalul lor a fost dezastruos!

De ce vă scriu acum şi în felul acesta? Pentru că în ultima perioadă, dumneavoastră ne-aţi spus şi ne-aţi demonstrat că sunteţi categoric împotriva unor porunci clare primite de la Dumnezeu. Dacă alegeam tăcerea, alegeam vinovăţia. Am ales comunicarea, gândindu-mă că nu sunteţi străin nici de Dumnezeu şi nici de Sfintele Scripturi. Sper că nu aţi uitat total şi nu aţi aruncat definitiv educaţia primită în familie şi în biserica luterană.

Domnule Preşedinte,
Vă rog frumos, luaţi-vă câteva minute şi meditaţi la cele spuse! Redeschideţi Biblia, citiţi-o, credeţi-o şi practicaţi-o! Dacă vă veţi forma convingerile în baza Adevărului şi vă veţi schimba comportamentul, Dumnezeu vă va ierta. Dacă veţi continua pe drumul împotrivirii faţă de Dumnezeu, faţă de familie şi faţă de normalitate, veţi sfârşi lamentabil. Istoria strigă faptul că cine se joacă cu Dumnezeu şi se împotriveşte principiilor şi planurilor divine, pierde.
Mă rog să găsiţi un moment de reflecţie, putere de schimbare şi liniştea unei conştiinţe curate!

Un creştin care vă doreşte binele vremelnic şi veşnic.

Sursa: https://rodiagnusdei.wordpress.com

„Copilul are nevoie de Educație cu majusculă, nu de educație sexuală intensivă. Nu trebuie să absolvim cursuri de Kama Sutra ca să fim oameni normali”

Din declarațiile acordate presei de Vasile Bănescu, Purtător de cuvânt al Patriarhiei Române, după conferința „Referendumul pentru căsătorie în România: Perspective naționale și internaționale”, care a avut loc joi, 3 mai 2018, la Palatul Parlamentului din București.

---

„Nu știu nimic despre un asemenea curs [de educație sexuală], dar nu-i putem nega existența. Se pare că e vorba de un curs ai cărui autori pledează în demersul lor pentru familiarizarea elevilor din România cu noțiuni foarte limpezi de homosexualitate, transgenderism, transexualitate. Acest curs bineînțeles că nu face parte în niciun fel din curricula școlară obligatorie în România. Avem deci problema educației sexuale în România. Mă bucur că pot să exprim câteva lucruri despre asta.

S-a spus că este necesară o intensă și coerentă educație sexuală în școlile românești, din cauza existenței unui așa-zis fenomen: graviditatea și nașterile în rândul adolescentelor din România. În primul rând, nu este vorba de un fenomen, e vorba de cazuri punctuale, probabil numeroase, care însă nu au în spate o cauză legată de absența educației sexuale în școală. E un sofism foarte ieftin să spui că o fată de etnie rromă sau o fată abuzată sexual sau o fată care a abandonat școala, care trăiește fără părinții ei, plecați în străinătate, și care bineînțeles că intră într-o derivă morală, au ajuns în situația nefericită de a fi gravide din cauza lipsei de educație sexuală. Toate aceste cazuri care se invocă au în spate, de fapt, motive sociologice: abandon școlar, plecarea părinților în străinătate, lipsa de acces la informare virtuală, deci pe internet, în mediul rural, și nu în ultimul rând, apartenența la o anumită etnie unde, după cum știm, viața sexuală se începe mult mai devreme.

Așadar, într-adevăr s-a prezentat o posibilitate, adaug eu – nefericită, de a face educație sexuală în școli, (educație) cu care Biserica Ortodoxă Română, țin să precizez, este de acord, la nivelul unor ore de informare pe care le poate face profesorul de biologie sau dirigintele, în legătură cu riscurile reale la care se pot expune tinerii care încep o viață sexuală prea timpuriu și dezordonată. De aici nu rezultă că în România, în școlile românești, este necesară o materie numită «Educație sexuală» în curricula școlară, începând din clasele primare, unde avem copii inocenți total, până la clasele terminale. Sper că rămâne doar o ipoteză aceasta și o iluzie, pentru că, repet,  copilul are nevoie de Educație cu majusculă, și nu de educație sexuală intensivă. Nu trebuie să absolvim cursuri de Kama Sutra ca să fim oameni normali.”

Sursa: http://stiripentruviata.ro/

Se construiește un sediu creștin care va fi situat lângă noua Ambasadă Americană din Ierusalim

artistic renderings of the new IFCJ headquarters – Global Fellowship House – in Jerusalem. (Courtesy of IFCJ) (via Breaking Christian News)

TRAD. AGNUS DEI – BREAKING CHRISTIAN NEWS

Sediul central va fi folosit în primul rând ca o facilitate educațională în care creștinii vor învăța despre viața lui Isus în Ierusalim și despre rădăcinile evreiești ale credinței creștine.

(Israel) – [Breakingisraelnews.com] Frățietatea Internațională a Creștinilor și a Evreilor („Frățietateaa”) începe lucrarea de construcție  a noului său sediu din Ierusalim, o clădire de milioane de dolari, care va oferi o casă în Țara Sfântă pentru creștinii care vizitează. 

În contextul a ceea ce a devenit cunoscut ca „epoca de aur pentru relațiile evreiești-creștine”, noul centru va fi situat lângă ambasada americană planificată din Ierusalim, o mișcare pe care mulți creștini evanghelici din Statele Unite au sprijinit-o puternic.

Proiectul de construcție, care probabil va dura trei ani, se află chiar între peretele vestic și Betleem, unde s-a născut Isus, conform tradițiilor creștine timpurii.

Sediul central va fi folosit în primul rând ca o facilitate educațională în care creștinii vor învăța despre viața lui Iisus în Ierusalim și despre rădăcinile evreiești ale credinței creștine, inclusiv botezul, despre care unii spun că se bazează pe tradiția evreiască a mikveh, o baie rituală.

Sursa: https://rodiagnusdei.wordpress.com/

Știrea cea bună – Generația digitală – Nicolae Geantă

Nicolae Geantă, profesor, pastor, scriitor – GENERAȚIA DIGITALĂ: O multime de tineri astazi opereaza in continu cu telefonul. Telefonul, chiar as putea sa spun, chiar face parte din ei. E un fel de madular.

Știrea cea bună – Generația digitală – Nicolae Geantă

Nicolae Geantă, profesor, pastor, scriitor – GENERAȚIA DIGITALĂ – vă rugăm să ne răspundeți la 2 întrebări: Pentru părinți: Cum spuneți copiilor dvs să mai lase telefonul? Pentru copii: Cum ați vrea să vi se comunice să mai lăsați gadgeturile?

Exact Sambata, 28 aprilie, in comuna sau satul Paiseni din jud. Suceava, o fata s-a spanzurat tocmai pentru ca parintii i-au luat telefonul. Parintii au observat ca fata sta exagerat de mult pe telefon, ca petrece ore intregi pe telefon si nu au gasit nici o metoda sa o determine sa mai incetineasca ritmul asta de a da cu degetul. Si in momentul cand i-au luat telefonul, fata s-a dus in sura si s-a spanzurat. O alta problema care s-a intamplat in urma cu cateva saptamani, chiar Vladimir a scris un articol „Moartea in urechi”, este, o fata care trebuia sa treaca pe la un pasaj pe la calea ferata, din cauza castilor pe care le avea in urechi, a fost calcata de tren. Acum o luna, in Suceava, o fata de 14 ani, la fel, din cauza telefonului, s-a sinucis.

Nu numai ca telefonia aceasta a patruns, si nu numai telefonia, ci dependenta de gadgeturi, pentru ca avem telefonul acesta digital, smart phone, avem tablete, i-Paduri. Avem laptopuri, cu care te poti duce oriunde inclusiv in parc. Inainte, cand erau desktop, trebuia sa stai numai la birou, numai in scaun. Acuma, te poti duce oriunde. 

Dintr-un studiu pe care l-au facut americanii, 80% dintre oamenii de pe strada sunt cu gadgeturile in mana. 57% dintre cei care merg in autobuze sunt cu ochii in telefoane. 25% dintre soferi sunt cu ochii in telefoane si nici nu ai voie ca sa faci asa ceva. 30% dintre cei care merg la restaurante sunt pe smart phone. 55% dintre cei care se baga in pat butoneaza telefonul inainte de culcare. 25% dintre cei care merg la toaleta, merg cu telefonul. Si intre 9-10% dintre cei care merg la biserica butoneaza telefonul.

Ce vroiam sa spun despre generatia aceasta digitala cu care eu ma confrunt pentru ca de cativa ani, am elevi care cu o mana scriu si cu o mana butoneaza. Toata lumea stie ce inseamna butoneaza. De fapt, generatia aceasta digi care tot timpul foloseste numai degetul, nu sunt atenti. Nu numai ca cei mici folosesc telefoanele. Stiti ce e interesant? Ca dependenta de telefoane creste odata cu varsta de pensionare. Daca o proportie, pana la 17 ani, 70 % din tineri sunt dependenti de telefoane, dupa aceea, pana la 20 de ani se mai reduce ceva. 45, 55, aproape la 60 de ani, undeva la 40% sunt dependenti de telefoane. Dupa care urca din nou 45%, 55% , odata cu oamenii care ies la pensie. 

Sursa: https://rodiagnusdei.wordpress.com/