Interviu cu Cristian Șoimaru, pastor și activist civic, București. Material difuzat în emisiunea Realități și Perspective 66 - România în actualitate din 27 ianuarie 2018
Cred că esența protestelor de peste un an din România poate fi rezumată la: „Vrem justiție, nu corupție”. E strigătul care s-a auzit cel mai des în București și toată țara. Percepția unei părți importante a opiniei publice (pentru fiecare persoană care a ieșit în stradă, sunt măcar alți 10 care susțin acest demers) este că există o încercare a coaliției majoritare din Parlament de a face lucrurile ca înainte de 2004, când „corb la corb nu-și scotea ochii”. Și oamenii simt că, prin aceste modificări făcute la legile Justiției, Justiția nu devine mai liberă și mai puternică, ci ajunge mai sub controlul unora. Nu suntem absurzi, cei care înțelegem legile și deciziile Curții Constituționale, știm că e nevoie de mici reglaje, dar ce au făcut ei în decembrie nu au fost reglaje, ci au fost lucruri prin care să poată să dea peste cap activitatea DNA. (Între timp Curtea Constituțională a României a și declarat neconstituționale mai multe articole din legile legate de funcționarea Justiției, trecute „cu forcepsul” de majoritatatea parlamentară în decembrie.)
Noi nu proslăvim DNA-ul, noi Îl proslăvim pe Hristos. Nu punem DNA-ul sau pe procurorul-șef nici măcar pe un soclu. Este o instituție imperfectă, ca toate cele pământești. Dar acestă instituție trebuie să aibă putere să își facă datoria în continuare, cu mai mare atenție, iar judecătorii apoi să ia deciziile cele mai bune. Pentru că nu procurorii dau sentințe, nu procurorii trimit oameni la pușcărie, ci judecătorii dau sentințele.
Și oamenii simt și observă, sunt informați și au văzut ce s-a întâmplat în Parlament și în faimoasa comisie condusă de Iordache „Altă întrebare”. Ce s-a întâmplat acolo nu a fost despre Justiție și despre dorința de a îmbunătăți lucruri, ci o „făcătură”, o încercare a unora de a strâmba lucruri.
Au fost mai multe scandări sâmbătă seara (20 ianuarie, n.red.), dar trebuie menționat că a fost o atmosferă deosebită. Și nu mă refer doar la faptul că oamenii au ieșit și în București, în Timișoara, Iași, Cluj, Piatra-Neamț și Constanța și alte locuri pe o vreme nu tocmai ușoară, dar spiritul cu care s-a venit, încântarea, dorința de mai bine pentru țară, faptul că au venit oameni pe jos de la Cluj până în București, am văzut oameni care au venit special de peste tot din lume - arată că românilor le pasă de țară.
M-am bucurat să mă întâlnesc cu mulți credincioși din diferite biserici din București la protestul din capitală. Ne-am întâlnit mai mulți, în fața clădirii Parlamentului, ne-am unit mâinile și am binecuvântat țara. Pentru că noi, ca urmași ai lui Hristos, suntem chemați să acționăm pe mai multe paliere. Știu că există discuție și unii spun: „Noi suntem chemați doar să ne rugăm”. Acesta nu e învățătura sau modelul Bibliei, ne putem referi la Estera și Mardoheu, sau la Pavel și alții. Trebuie să binecuvântăm și prin rugăciune, prin mijlocire, dar și prin ceea ce facem ca cetățeni - prin vot, prin participare, prin dezbatere. Bineînțeles că noi, în tot ceea ce facem, trebuie să aducem sare și lumină.
De ce și-a pierdut Ioan Botezătorul capul? Se și ruga, dar a și spus public împotriva lui Irod: „Ceea ce faci tu este nedrept. Nu-ți este îngăduit.” Uneori, datoria creștinilor este să spună celor care sunt vremelnic la conducere: „Ceea ce faci este nedrept”. Și noi știm din Biblie că înaintea lui Dumnezeu este o urâciune și o nedreptate să strâmbi legile, să zici rău la bine sau bine la rău, cum încearcă unii.
De aceea cred că a fost un protest important, pentru că au venit oameni din toată țara, s-au organizat fiecare cum a putut, au simțit că trebuie să-și facă vocea auzită. Și sperăm că măcar unii din componența Parlamentului, atât din majoritate, cât și din opoziție, au fost atenți la ceea ce se întâmplă.
Și opțiunea de a nu participa la proteste e o opțiune legitimă. Ce nu e legitim, din punctul meu de vedere, este opțiunea celor care consideră că în numele unor versete biblice pot spune că nu e de ieșit în stradă la proteste. Nu există bază pentru asta. Vedem și pe Pavel, în Fapte 16, când drepturile lui de cetățean au fost încălcate, el nu a acceptat să fie eliberat din pușcărie oricum, ci a zis: „Să vină aici cei care m-au închis pe nedrept, să recunoască ce au făcut.” El a cerut în mod clar să ajungă până la Roma. Este o formă prin care te folosești de cadrul legal, pentru că ceea ce facem noi nu este ilegal, nu încălcăm legea. Constituția României recunoaște dreptul la liberă exprimare, la proteste, la comunicare prin semne și însemne. Deci e în parametrii legii, dar trebuie să înțelegem că paradigmele unor credincioși țin și de perioada comunistă, în care era ideea era că trebuie să ne vedem doar de bisericuța noastră, între pereții noștri, „capul plecat sabia nu-l taie” - o gândire venită dinspre Istanbul.
Noi nu trebuie să fim deloc în felul acesta. Sărbătorim 500 de ani de la Reformă, când într-o dezbatere în piața publică, oamenii au repus Cuvântul lui Dumnezeu la locul potrivit. Și în chestiunile acestea de zi cu zi, în opțiunile ce țin de viața cetății, e la fel. Pentru că asta înseamnă politică, nu aranjamente, trădări și combinații, cum tot vedem. Ci politica este despre viața cetății, despre cum ne tratăm semenul, cum să fie orașul mai curat și organizat, cum avem mai multă dreptate și justiție în țară. Copiii lui Dumnezeu trebuie să fie o binecuvântare și prin ceea ce fac în cămăruța lor în rugăciune, și prin ceea ce fac în biserică când sunt împreună, dar și ca cetățeni zi de zi și în stradă atunci când unii aleg să meargă pe opțiunea aceasta.
Unii lideri ai bisericii din România vorbesc răspicat despre lucrurile acestea, oameni din diferite denominații, biserici, orașe și regiuni. Chiar și în anumite scrisori oficiale ale patriarhului s-a vorbit despre dorința de adevăr și dreptate. Bineînțeles că în România, din cauza acestor legături între liderii de biserică și stat legate de finanțare și aprobări și catedrală, uneori luările de poziție sunt mai puțin vizibile, sau unii preferă să stea în expectativă. Dar una e să joci o carte a neutralității când e vorba de o chestiune partinică, dar când e vorba de un interes public al țării, dreptate și adevăr, acolo Biserica trebuie să fie ferm de partea valorilor pe care Dumnezeu le-a sădit și pe baza cărora o comunitate și o țară pot fi binecuvântate.
Mai sunt cei ce spun: „Ca lideri spirituali, trebuie să ne ocupăm doar de chestiunile spirituale”. Ei fac o dihotomie pe care în Biblie nu prea o vedem. Însă sunt și oameni care își exprimă părerea și care vin cu argumente biblice. Chiar dimineața asta am văzut pe Facebook pe cineva care cita niște versete din cartea Proverbelor: „Prin dreptate se înalță o țară, iar mita o distruge.”
Există acest “personaj colectiv” al societății și a ajuns la vârsta când vocea lui este clară și distinctă. Și e o Voce pe mai multe nivele, ca un cor, nu este o singură voce. Sunt unii care au această perspectivă fără a recunoaște că ideea de dreptate și adevăr vine din Dumnezeu. Alții sunt seculari sau agnostici, dar și ei înțeleg lucrurile acestea. Și cu atât mai mult noi, care înțelegem că Dumnezeul vrea ca Adevărul și Dreptatea să fie respectate. Da, El ne dă har și în Evanghelie avem posibilitatea să fim curățiți și transformați, dar planul binecuvântat al lui Dumnezeu este ca toate lucrurile să fie în rânduială. Dacă furi, să fie o consecință. Dacă nu ești corect, trebuie să dai o socoteală. Nu vrem răzbunare, dar legea este lege și trebuie respectată de toți. Articolul 16 din Constituție spune că „nimeni nu este mai presus de lege”.
Există mulți oameni, milioane de oameni (și este o luptă între televiziuni și oameni pentru a manipula numerele) care înțeleg lucrul acesta, care s-au săturat să trăiască într-o țară în care legea e la cheremul unora. Sunt și tineri de 20 de ani, dar și oameni care au încărunțit, ca mine. Am văzut în stradă și oameni de 70-80-90 de ani care înțeleg că nu e cazul să revenim la felul cum au fost lucrurile în '45-'47, când o clică de oameni au pus mâna pe putere ilegal, au strâmbat alegeri și apoi și-au impus voința asupra unui popor. Asta nu este dreptate și nu este voia lui Dumnezeu.
Noi, credincioșii, avem perspectiva mai largă a Împărăției și știm că, indiferent de stăpânire, guvern sau majoritate parlamentară, Dumnezeu este peste toate. Dar acesta nu este un pretext, un motiv să stăm pasiv cu brațele încrucișate „să ne ia Isus acasă”. Cât suntem aici pe pământ, suntem Sare și Lumină, suntem lucrători și mesageri ai Împăcării și ai Dreptății și trebuie să trăim frumos, ca în timpul zilei. Și șpăgile, corupția, hoția nu se fac la lumină, se fac în ascuns. Dar noi suntem chemați să susținem altceva.
S-a dat publicității un studiu făcut anul trecut pe un eșantion reprezentativ de mii de manifestanți și s-a dovedit pe probe sociologice că nu doar că sunt și oameni educați, dar mai degrabă în stradă participă oameni mai informați, cu școală, cu facultate, deși sunt și oameni care poate că nu au avut ocazia să facă liceul, dar sunt foarte informați. Sunt oameni cărora le pasă și care înțeleg miza momentului.
Și atunci când Comisia Europeană a dat un comunicat că urmăresc cu îngrijorare mersul lucrurilor, care a fost răspunsul liderilor Parlamentului? „Ați fost greșit informați”. E un afront să crezi că partenerii noștri din UE nu știu ce se întâmplă. Sau recent cineva din CSM a acuzat că Soros s-a întâlnit cu cineva... Mie nu îmi place politica lui Soros, apropo, e un om de afaceri controversat și are niște preferințe de stânga progresiste. Dar Soros nu are treabă cu protestele. Unii încearcă din greu să le lege: „Soros, banii, kabala, masonii”, să-i sperie pe unii. Dar din oamenii pe care îi văd la proteste, unii dintre ei n-ar ieși în stradă nici pentru mii de euro pe zi dacă nu ar crede. Cine crede că ies pentru 50-100 de lei, cum au fost acuzați, nu înțelege mai nimic. Dar, din păcate, la unii prinde această manipulare.
Noi știm adevărul, că mai ales oamenii mai informați și mai educați ies în stradă, pentru că simt pentru țara asta. Și e și un strigăt de disperare; simt că politicienii nu îi ascultă. În 11 decembrie 2016, milioane de români care ar fi vrut să voteze nu au putut, pentru că legea strâmbă din România îți cere să te duci unde ai adresa din buletin. Sau dacă ești într-o țară străină, poți vota doar în anumite orașe. Și în București sunt sute de mii, în toate orașele mari sunt oameni care sunt la muncă și stau acolo, dar nu au buletin de oraș sau flotant și nu pot vota acolo la alegerile parlamentare. E o nedreptate și se vede, suntem în ultimul loc în Europa la prezență la vot la alegeri. De aici este acest dezechilibru, pe care, cu ajutorul lui Dumnezeu și prin implicare, sperăm să-l rezolvăm în următorii ani.
Mesajul de la Comisia Europeană e în rezonanță cu cel dat de Departamentul de Stat american în noiembrie 2017, care și el cerea Parlamentului să nu meargă înainte cu aceste schimbări în domeniul Justiției. Partenerii noștri principali, SUA, UE și NATO, mereu au dorit lucrul acesta, nu pentru că au interese ascunse, cum acuză unii, ci ei știu că un stat este stabil în măsura în care există jlustiție. Ei văd că milioane de români ies în stradă, că milioane au plecat din România nemulțumiți de condițiile de aici. Companiile străine din SUA și UE care operează aici observă nedreptăți, s-au confruntat cu licitații trucate, cu situații în care li s-a cerut șpăgi, iar lucrurile astea se comunică.
Nu sunt fan necondiționat al vreunei persoane sau instituții europene sau globale, dar suntem în niște relații de parteneriat. Nu poți doar să aștepți și să nu oferi. Și partenerii au cerut, dincolo de înființarea DNA, să existe un Parchet specializat care să reducă acest nivel extraordinar de corupție din țară. Și nu trebuie să ne spună europenii sau americanii, o știm noi foarte bine. În spitale sau la Fisc este mica corupție, unde cetățeanul de rând este afectat. Dar mai e marea corupție, unde se tranzacționează sume mari. Iar interesul unora care conduc acum coaliția parlamentară este ca ei să nu mai fie anchetați, să scape. Ei consideră că sunt persecutați pe nedrept și au spus-o clar: „Vom pune din nou penali în noul Guvern, chiar dacă sunt oameni care au fost condamnați, pentru că noi suntem asupriți de statul ‘paralel’”. Din cauza asta, sunt în stare să riște chiar și relațiile cu UE, într-un moment delicat.
Peste câteva luni, în premieră, România va avea președinția rotativă în cadrul UE. La Sibiu, în primăvara anului viitor, vor veni toți liderii de stat din UE pentru a discuta de Europa după Brexit, despre bugetul de după 2020. Unii din Vest au și interesul să nu se mai dea așa mulți bani la Est, pentru că sunt deficite bugetare și cetățenii Germaniei și ai Franței vor mai mulți bani la ei. Unii așteaptă doar un motiv ca o țară ca România să fie considerată la periferia UE și să devină cel mult un membru de mâna a doua sau și exclus. Din păcate, pentru că avem lideri iresponsabili, agenda lor personală e mult mai importantă decât interesul public al țării de a avea relații bune cu partenerii din UE, SUA și cu Marea Britanie.
Când ne uităm la aceste mișcări și frământări, ieșiri în stradă, tensiuni, acestea ne arată că există oameni care încă mai cred și își leagă speranțele și viitorul de România. Și acesta este un lucru bun și Dumnezeu vrea să folosească aceast lucru. Nu am niciun dubiu că Dumnezeu are planuri bune pentru România. După aceste frământări legale, sociale și politice va veni o vreme mai bună. Bineînțeles, noi știm că așteptările noastre sunt legate de Isus, revenirea Lui și Împărăția Lui veșnică, dar nu cred că Dumnezeu doar se uită la noi și așteaptă ca în vremurile din urmă lucrurile să meargă doar mai rău, noi să ne chinuim, să vedem mai multă strâmbătate și nedreptate și să nu facem nimic. Dimpotrivă, cred că Biserica mărturisitoare și militantă, Biserica trează va face lucruri mari prin puterea și prin însoțirea Duhului Sfânt, pentru a aduce binecuvântare.
E greu să prezici cum vor fi lucrurile în 3 luni sau în 3 ani, dar toată această energie, chiar dacă uneori se manifestă contra a ceva sau contra cuiva, arată că mulți oameni au așteptări. Comparativ cu acum 10-20 de ani, sunt mai mulți oameni în biserici preocupați de ce se întâmplă în societate, în politică sau domeniul financiar, de problemele ce țin de moralitate și de ce se întâmplă în mass-media. Astfel de preocupări nu pot să fie decât bune, pentru că pot duce spre implicare și spre schimbare.