Radio Maranata Vulcan

vineri, 31 mai 2019

SUCCESUL BISERICII PRIMARE IN EVANGHELIZARE - PASTOR ION DAMIAN



Există suficientă Pâine a Vieţii pentru a hrăni toată lumea, dar se găsesc destui voluntari pentru a o distribui? “Îngerii nu pot predica Evanghelia, ci doar fiinţe ca Pavel, ca mine şi ca tine pot s-o predice.” (Oswald Chambers) “Creştinismul s-a răspândit cu repeziciune în primul secol deoarece toţi creştinii se considerau atunci responsabili pentru împrăştierea Evangheliei.” (Erwin W. Lutzer) “Lumea este parohia mea”. (John Wesley) "Prea mulţi creştini nu mai sunt de mult pescari de oameni, ci doar posesori de acvarii!" (Paul Harvey) “Bicerica are multe sarcini, însă o singură misiune.” (Arthur Preston)

1. Primii crestini erau nişte oameni cu adevărat schimbaţi
"Ştiţi cum m-am purtat cu voi în toată vremea, din ziua dintâi, în care am pus piciorul pe pământul Asiei." (F.A.20:18) Viaţa apostolului Pavel a avut o transparenţă a sfinţeniei care nu avea nevoie de recomandări speciale. Puterea mesajului său a constat şi în puterea unei vieţi schimbate. Nu poţi pretinde să fii un om al lui Dumnezeu; ori eşti, ori nu eşti! Apostolul Pavel a putut apela la mărturia pe care ceilalţi creştini o puteau aduce privitor la viaţa lui. Mesajul lui a avut greutate fiindcă viaţa lui îl atesta. Toată epistola lui Iacov a fost scrisă cu scopul de a-i îndemna pe creştini să-şi asigure această mărturie.
“Arată-mi că eşti mântuit, şi voi crede în Mântuitorul tău!” (Friedrich Wilhelm Nietzsche)
Vestea cea Bună este interesantă atunci când vieţile noastre demonstrează că au fost schimbate de ea. Doar atunci vor fi impresionaţi de ea, semenii nostri, când vor putea observa transformările petrecute în vieţile noastre.
Indiferent de cine spunem că suntem, faptele noastre, fie Il vor mărturisi pe Dumnezeu, fie îl vor nega. “Faceti toate lucrurile fãrã cartiri si fãrã sovãieli, ca sã fiti fãrã prihanã si curati, copii ai lui Dumnezeu, fãrã vinã, în mijlocul unui neam ticãlos si stricat, în care strãluciti ca niste lumini în lume, tinând sus Cuvântul vietii;” (Filipeni 2:14-16) “Ei se laudã cã cunosc pe Dumnezeu, dar cu faptele Îl tãgãduiesc, cãci Sunt o scârbã: nesupusi, si netrebnici pentru orice faptã bunã.” (Tit 1:16)
“Există doar două modalităţi de răspândire a luminii, a fi candela ce arde sau oglindă ce o reflectă!” Edith Wharton “Întipăreşte-ţi memoria în inimi, nu în piatra de la căpătâiul mormântului tău!” C.H.Spurgeon

2. Primii crestini erau nişte oameni cu o marturie foarte buna
Conceptul de mărturie este des întâlnit in Noul Testament şi în special in cartea Faptelor Apostolilor. Grecescul "martyria", cuvânt ce apare frecvent, nu înseamnă a spune oamenilor cu propriile cuvinte, despre Domnul Isus şi despre sensul morţii Sale pe cruce. Accentul în mărturie este pus asupra Domnului Isus, asupra a ceea ce El a făcut şi ce înseamnă El pentru credincios.
Iata cateva pasaje biblice care vorbesc despre marturia primilor crestini: Faptele Apostolilor 2:40; 4:33; 8:4, 5, 35; 10:42; 20:21, 24; 24:14; 1Ioan 1:2, 4:14. Cu toţii au vorbit despre Domnul Isus, despre ce a făcut El pe cruce, despre mântuirea şi iertarea oferită prin El. Cu toţii au vorbit despre Mantuitorul şi spre El au îndreptat atenţia ascultătorilor lor.

3. Primii crestini erau nişte oameni devotaţi şi ascultători
Devotamentul primilor crestini şi ascultarea pe care au arătat-o, indiferent de preţul cerut, constituie o altă explicaţie a succesului lor în evanghelizare. Dacă viaţa schimbată era ceva ce conta pentru oameni, ascultarea dovedită de primii creştini era ceva ce conta pentru Dumnezeu. Ei au trait adevărul pasajului din F.A. 5:32 “Noi suntem martori ai acestor lucruri, ca si Duhul Sfânt pe care L-a dat Dumnezeu celor ce ascultã de El.” Acesta este de fapt secretul sfinţeniei, ascultarea de Dumnezeu, fără de care nimeni nu-L poate reflecta pe Domnul Isus şi nici nu poate conduce pe nimeni la El.
,,Duceţi-vă în toată lumea, şi propovăduiţi Evanghelia la orice făptură.” Mc.16:15
Pastor Ion Damian

Statistici Radio Maranata Vulcan - Mai 2019


Statistici pentru perioada de raportare: Ultimele 14 zile

Vizualizarea perioadei
MetricValoareMetricValoare
Total minute de ascultător21972 minute (e)Transfer total de date16,8 GB
Total ore de ascultare (TLH)366.20Transferul mediu de date9,8 MB
Numărul total de sesiuni1758 sesiune (s)Unii ascultători518 ascultător (i)
Sesiuni de muzică ASCAP2034 sesiune (s)Țări unice23 de țări
Durata medie a sesiunii12,0 minute (e)
Tendințele ascultătorilor
PerioadăValoare
Tendință pe 7 zile18,26% Sus jos
Tendință pe 14 zile71.15% Sus jos
Trend de 30 de zile11.26% Sus jos


joi, 30 mai 2019

O zi în Nigeria: 17 creștini răpiți de oameni înarmați. Peste 1.200 de biserici distruse în ultimii ani



Un slujitor creștin, fiica sa și 15 credincioși au fost răpiți în timp ce o persoană a fost ucisă de un grup de atacatori au atacatori duminica trecută. Este una dintre știrile comune ale acestei luni, difuzată din păcate doar de siteurile creștine ce monitorizează criza din Nigeria
Potrivit lui Nnamdi Obasi, coordonator al Grupului Internațional de Criză, Zakariah Ido împreună cu 11 fete și cinci băieți au fost răpiți în noapte de sâmbătă spre duminică din satul Dankande.
„A fost la ora 12:30 după miezul nopții. Eram în biserică unde avem cor împreună cu alte comunități creștine vecine. În mod obișnuit, organizăm astfel de întâlniri de coruri sâmbăta de la ora 21:00 până la ora 1:00 a.m.”, a declarat un martor anonim pentru publicația nigeriană The Cable.
Peste 20 de oameni înarmați au înconjurat biserica și au început să tragă. „Toți au fost îngroziți, nu se putea fugi deoarece biserica era înconjurată deja”, a explicat martorul.
Nath Waziri, secretar al consiliului parohial, a spus că răpitorii au cerut telefoanele de la toți cei din biserică și i-au amenințat cu moartea dacă nu le spun unde este parohul.
„După ce i-au amenințat pe coriști, s-au temut și le-a arătat acasă parohului”, a spus Wazir. „L-au luat pe el și pe fiica lui împreună cu alți 15, printre care și fiul parohului din satul vecin.”
Ziarul on-line The Cable a raportat că pistolarii au atacat și un sat din zona Igabi. Deși nu s-a confirmat cine este responsabil pentru atac și răpire, ziarul ThisDay a citat cu un martor ocular care a susținut că a fost vorba despre un grup de extremiști fulani înarmați cu arme și maceți.
„Suntem neajutorați, deoarece nu putem face altceva decât să raportăm la poliție când se întâmplă astfel de incidente… Sunt bine înarmați și întotdeauna vin în număr mare” a declarat alt martor care a povestit cum și nepotul său a fost ucis într-un astfel de atac. Martorul a adăugat că a fost pentru a cincea oară când răufăcătorii au invadat comunitatea lor. „Acum două luni, au răpit doi oameni de la fermă”, a spus martorul. „Una dintre persoane a fost ucisă chiar după ce le-am plătit răscumpărarea”.
Comunitățile creștine din nordul și centrul Nigeriei s-au confruntat cu atacuri tot mai mari din partea extremiștilor în ultimii ani, mii de oameni fiind uciși și nenumărate case și biserici distruse, anul trecut și-au pierdut viața peste 6000 de creștini, conform Metro Voice News. Se estimează că peste 1200 de locașuri de cult au fost distruse în aceste atacuri.
Crimele au loc pe un teritoriu vast, până spre granița sa cu Benin sau Cameroun și, deși fenomenul sumbru se manifestă de ani de zile, atrocitățile par să se amplifice de la o lună la alta.
„Este o simplificare (din partea guvernului) a interpretării acestor incidente, numindu-le „conflicte între fermieri”,  acest lucru nu rezolvă problema”, a declarat Stephen Enada din partea asociației Comitetul Internațional pentru Nigeria. „Trebuie să ne confruntăm cu realitatea de pe teren: în sudul Kadunului, un sat a fost aproape șters și peste 200 de persoane au fost ucise în ultima săptămână.”
Conform lui John Stonestreet, președinte al Center for Christian Worldview, este vorba despre un „genocid  îndreptat împotriva creștinilor de către păstorii Fulani ajutat de resurgența teroriștilor Boko Haram”.
Nigeria se situează pe locul 12 în lista țărilor în funcție de persecuția creștinilor, conform Open World Watch.
Eduard Dumitrache, avereabisericii.ro


miercuri, 29 mai 2019

Statistici Radio Maranata Vulcan - 29 Mai 2019

Statistici pentru perioada de raportare: Ultimele 14 zile

Vizualizarea perioadei
MetricValoareMetricValoare
Total minute de ascultător19385 minute (e)Transfer total de date14,9 GB
Total ore de ascultare (TLH)323.08Transferul mediu de date9 MB
Numărul total de sesiuni1696 sesiune (s)Unii ascultători502 ascultător (i)
Sesiuni de muzică ASCAP1939 sesiune (s)Țări unice24 de țări
Durata medie a sesiunii11,0 minute (e)
Tendințele ascultătorilor
PerioadăValoare
Tendință pe 7 zile83,57% Sus jos
Tendință pe 14 zile46.38% Sus jos
Trend de 30 de zile4,42% Sus jos

Preotul care hrăneşte 117 copii: părintele se zbate zi de zi pentru a putea asigura o masă caldă orfanilor din Suceava


Părintele Mihai Negrea de la Mănăstirea „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel“, judeţul Suceava, reuşeşte, cu ajutorul oamenilor cu inimă, să schimbe viaţa a peste 100 de copii săraci. Dacă pentru 15 micuţi orfani sau săraci preotul oferă un acoperiş deasupra capului, alţi peste 100 primesc zilnic cel puţin o masă caldă din partea părintelui Negrea.
Pe drumul ce leagă Moldova de Ardeal, undeva aproape de Vatra Dornei, în localitatea Podu Coşnei, din comuna Poiana Stampei, judeţul Suceava, trăieşte un preot care a ales să nu fie doar păstor de suflete, ci şi părinte pentru 117 copii care provin din familii sărace sau sunt orfani. Părintele Mihai Negrea slujeşte, din anul 2006, la Mănăstirea „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel“ din Podu Coşnei, loc în care a ridicat un cămin pentru orfani unde trăiesc 15 suflete.
Pe lângă aceştia, preotul Negrea asigură zilnic o masă caldă pentru 32 de copii, cu vârste cuprinse între 6 şi 15 ani, care locuiesc alături de părinţii lor, în localităţile Coşna şi Poiana Stampei. Alţi 70 de copii din zona Dornei cu diverse probleme sociale primesc ajutor din partea preotului sucevean, care le oferă de mâncare într-un centru de zi deschis la Vatra Dornei într-o clădire pe care a reabilitat-o cu bani din donaţii.
„Pentru aceşti copii primesc un ajutor lunar de la Primăria Vatra Dornei în valoare de 4.000 de lei“, a precizat părintele Mihai Negrea.
A slujit în Afganistan
Preotul Negrea nu este străin de greutăţile vieţii. Până în anul 2006, când a ajuns la Podu Coşnei, Mihai Negrea a fost preot militar în Afganistan, experienţă care l-a făcut să preţuiască mai mult viaţa şi să-şi dorească să-i ajute pe cei din jur.
De-a lungul timpului, pe unde a fost, părintele Negrea a reuşit să lase în urma sa ceva. El a construit o biserică în curtea spitalului din oraşul Broşteni, precum şi un lăcaş de cult în incinta Unităţii de vânători de munte din Vatra Dornei, cazarmă unde a slujit ultima dată.
Din anul 2006, de când a ajuns la Mănăstirea din Podu Coşnei, preotul Mihai Negrea a construit un cămin pentru copii, cu sală de mese, bibliotecă şi cabinet medical. Pe lângă călugării de la mănăstire, în sprijinul părintelui au sărit o profesoară pensionară din sat ce îi ajută pe copii la teme şi două localnice care le fac zilnic de mâncare micuţilor nevoiaşi.

„Când am venit pentru prima dată la Podu Coşnei am cam răbdat de foame, aşa că mi-am promis ca oricine va trece pragul mănăstirii să mănânce măcar un colţ de pâine“, a spus părintele Negrea.
Primii copii ajunşi la Mănăstirea „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel“ din Podu Coşnei au fost patru fraţi care locuiau în zonă. Rămaşi orfani de mamă, după ce femeia a murit înecată, cu un tată paralizat care nu putea să aibă grijă de ei, cei patru fraţi au fost luaţi în grijă de părintele Negrea. La început, micuţii mergeau zilnic să mănânce la mănăstire, iar într-o zi au rămas cu totul acolo. După cei patru fraţi, au urmat alţi şi alţi copii care au ajuns în grija preotului Negrea. Unii dintre cei care i-au trecut pragul abia ştiau să scrie şi să citească, însă acum părintele se poate mândri că a schimbat destine, având tineri care se pregătesc pentru facultăţi sau şi-au terminat deja studiile. Părintele de la mănăstirea din Podu Coşnei are o singură grijă, cea ca în fiecare zi să fie mâncare pe masă, ca nu cumva să rămână cineva flămând sub acoperişul lui.
Copiii care locuiesc la mănăstire merg fie la şcoală, fie la grădiniţă, în funcţie de vârstă. Ei nu pleacă la cursuri fără a avea lecţiile făcute, un pacheţel în ghiozdan şi bani de buzunar. Preotul ar vrea să facă mult mai mult pentru copiii nevoiaşi, însă nu are banii necesari: „Eu sunt tot timpul pe drumuri şi practic cerşesc. Din cerşit fac totul“. Mihai Negra spune că niciunul dintre copii care ajung la mănăstirea din Podu Coşnei nu este lăsat să plece din centru până când nu reuşeşte să termine o şcoală sau să îşi întemeieze o familie.
Tineri salvaţi de la dependenţa de droguri
O poveste pe care o spune cu mândrie preotul Negrea este cea a adolescenţilor cu probleme legate de alcool şi droguri adunaţi de pe străzile Bacăului. La începutul lui 2010, zece băieţi şi fete, consumatori de alcool, etnobotanice sau droguri, au fost aduşi la Mănăstirea din Podu Coşnei pentru a încerca să scape de dependenţa lor. Tinerii au fost susţinuţi moral de preot şi au luat parte la o terapie ce consta în rugăciune, muncă şi meditaţie. Niciunul dintre cei zece nu a dezamăgit şi, cu sprijinul părintelui Negrea, dar şi al celorlalte persoane de la mănăstire, toţi au scăpat de vicii. De câte ori au ocazia, tinerii din Bacău îl vizitează pe preotul din vârf de munte care a avut încredere în ei şi le-a oferit şansa la o viaţă normală.
Pentru tot ceea ce a făcut în vara anului 2014, preotul Mihai Negrea a primit titlul de „Cetăţean de Onoare al comunei Poiana Stampei“. „De când a venit în Podu Coşnei, părintele Mihai Negrea a început să ajute persoanele nevoiaşe din zonă. El şi-a început opera de binefacere în urmă cu aproape zece ani, când a deschis un centru de asistenţă socială la Mănăstirea Podu Coşnei. În mai puţin de doi ani, preotul Negrea a reuşit să construiască în Poiana Stampei un centru pentru 15 copii năpăstuiţi de soartă“, a confirmat primarul comunei Poiana Stampei, Viluţ Mezdrea.
Birocraţia, duşmanul orfanilor
Preotul Mihai Negrea mai are un singur vis, spune el, acela de a transforma clădirea din Vatra Dornei, locul în care în prezent 70 de copii iau zilnic o masă caldă, într-un centru pentru minorii fără adăpost. Chiar dacă imobilul a fost renovat, cele 17 camere cu două şi trei paturi nu pot fi folosite ca internat pentru orfani din cauza birocraţiei. Legislaţia nu permite Ministerului Mediului să acorde licenţă pentru acest centru decât dacă preotul angajează personal căruia să-i plătească salarii. Părintele Negrea a arătat că nu dispune de fonduri pentru a angaja persoane să lucreze la acest centru şi că toţi cei care vor să-i ajute pe aceşti prunci săraci sunt voluntari.
Lăsaţi fără lumină pentru neplata facturilor
La mijlocul lunii trecute, Mănăstirea din Podu Coşnei, locul în care şi-au găsit casă 15 orfani, a rămas fără curent electric. În după-amiaza zilei de 11 august 2015, reprezentanţii E.ON au sistat furnizarea energiei electrice pe motiv de neplată. Valoarea facturii se ridică la suma de 13.000 de lei, iar preotul Mihai Negrea, cel care se zbate zilnic ca zeci de micuţi să aibă ce mânca, a reuşit cum-necum să remedieze pentru moment problema.

marți, 28 mai 2019

Portretul unui tată – sau ce a mai rămas din tații secolului de acum



Cât de mult îți iubești tatăl? Ce fel de tată ai avut tu? Ce lecții de viață îți poți aduce aminte de la el acum? Sunt doar câteva întrebări pe care le lansez pentru că vreau să vă provoc să priviți la portretul tatălui vostru pământesc, cine a fost, cine este, cine va fi. Iar dacă tu însuți ești un tată, acest articol cu siguranță că îți va merge direct la inimă.
Probabil că nu mulți dintre noi ne putem uita în urmă să vedem un model de tată perfect pentru că nu o să găsim nicăieri acest ”portret”. Însă putem găsi un tipar al unui tată, așa cum a fost creat el de Dumnezeu. Imaginea noastră despre tatăl nostru pământesc nu este altceva decât imagine noastră despre Tatăl nostru ceresc, care ne-a creat pe toți după chipul Său.
Zilele trecute am parcurs împreună 2 articole destul de sumare, dar la subiect, care vorbesc despre caracterul și atributele lui Dumnezeu, iar în al doilea articol am discutat despre felul cum reacționăm noi la atributele lui Dumnezeu. Nu au fost scrise comparativ, și nici nu am discutat lucruri comune în cele două postări, motiv pentru care sunt perspective diferite și cu siguranță că fiecare dintre noi avem lucruri de adăugat la cele prezentate, lucruri de discutat, lucruri de re-analizat, de gândit, de înțeles.
Există un verset în cadrul Vechiului Testament, în Maleahi 4:6 – care deși în contextul său vorbește despre Ziua cea Mare a Domnului – prezintă un aspect legat de familie:
”El va întoarce inimile taților spre copiii lor și inimile copiilor spre tații lor, ca nu cumva, atunci când voi veni, să lovesc țara cu blestem!”
Cei mai mulți dintre noi luăm partea de început a acestui verset, dar ignoră partea a doua. Mi s-a părut foarte interesant că nu spune că va întoarce inimile părinților către copii lor, ci inimile taților către copii lor, fapt care spune multe lucruri. Relația dintre un tată – și de fapt ceea ce reprezintă el în cadrul familiei sale – și copiii săi, sau soția lui este importantă înaintea lui Dumnezeu.
Societatea noastră de astăzi a devenit denaturată și decăzută pentru că a denaturat imaginea tatălui din cadrul căminului familiei. Feminiștii de astăzi chiar se zbat să scoată din Scriptură genul masculin al lui Dumnezeu, să nu se mai spună Lui ”Tatăl nostru”, ci ”mama noastră”, sau ”The Eternal One” (Cel etern – neutru). Este dificil să înțelegem conceptul care îl crează sociologii și modernismul de astăzi pentru că ei nu definesc pe Dumnezeu și persoana Lui după manualul cu care mulți creștini sunt obișnuiți astăzi – Biblia. Au ajuns unii chiar să modifice persoana lui Isus în Iudith din Nazaret, și să scoată și o versiune aparte a Bibliei prin care să arate că puterea femeii este cea care se ridică și care are valoare.
Nu am înțeles cum ar putea imaginea masculină a lui Dumnezeu să fie făcută feminină, ca să ridice pe o treaptă mai sus pe cele care cred că vor ridica pe femei(e) în societate, cum scria Carol Brooks în articolul ”Feminism and the Bible”.
Dumnezeu s-a descoperit nouă prin intermediul unor termeni antropomorfici ca noi să înțelegem parte din caracterul Său, iar unii au înțeles ceea ce au vrut ei.
Dumnezeu vrea ca imaginea unui tată pământesc să reflecte imaginea Sa de Tată ceresc. Aceasta este de fapt și intenția acestei postări.
Am spus și credem și știm că Dumnezeu este dragoste. În familiile unde nu există dragoste există discordie, probleme, neînțelegeri, dispute, tulburări, dereglări. Imaginea noastră legată de o familie nu trebuie să fie imaginea pe care o oferă sociologii și cultura prezentă în care trăim și ne aflăm acum. Familia – după modelul creat de Dumnezeu – are la baza ei dragostea. Hristos este modelul nostru de dragoste – El a iubit biserica și s-a dat pe Sine pentru ea. Un tată are menirea să iubească pe soția lui, pe copiii lui, este prima poruncă dată de Dumnezeu în Cuvântul Său – să iubești pe Domnul Dumnezeu cu toată inima ta, cu tot sufletul tău, cu toată puterea ta și cu tot cugetul tău, și pe aproapele tău ca pe tine însuți (Luca 10:27; Deuteronom 6:5; Levitic 19:18).
Apostolul Pavel a dat o poruncă în scrierile sale către efeseni, care este valabilă și aplicabilă pentru toți bărbații din zilele de astăzi: ” Bărbaților, iubiți-vă nevestele cum a iubit și Hristos Biserica și S-a dat pe Sine pentru ea” (Efeseni 5:25), iar apoi continuă ”Tot așa trebuie să-și iubească și bărbații nevestele, ca pe trupurile lor. Cine își iubește nevasta se iubește pe sine însuși.” (v. 28).
Gândiți-vă la bărbații care merg la sala de fitness și își verifică mușchii de pe ei în oglindă și rânjesc. Ei se iubesc pe sine, nu? Dacă bărbații pot să facă lucrul acesta, provocarea este ce au ei de gând să facă către familia lor, către soția lor ca să arate dragostea care o poartă pentru persoana lor? Nu vă dau idei, vă las să vă gândiți.
Există biserici care poartă pe ele hramul/numele Apostolului Pavel și nu știu ce învățătura a adus el bisericii în ceea ce privește relațiile dintre bărbat și femeie, rolul bărbatului de a-și iubi soția precum a iubit Hristos biserica Sa. Sunt biserici care consideră că modernismul de acum trebuie să aducă modernismul și în biserica lor și modifică crezul și ideologia lor după cum se schimbă vremurile.
Dumnezeu se așteaptă ca un tată să-și iubească familia lui și să arate dragoste față de cei din căminul său. Făcând acest lucru, dovedești de fapt caracterul Creatorului tău.
Am descoperit din Sfintele Scripturi faptul că Dumnezeu este Cel care poartă de grijă. În Geneza 22 Dumnezeu s-a descoperit lui Avraam ca Dumnezeul care poartă de grijă, Jehova Iire. Așadar, Dumnezeu se așteaptă de la un tată pământesc să fie unul care poartă de grijă familiei sale. Biblia spune că ”dacă nu poartă cineva grijă de ai lui, și mai ales de cei din casa lui, s-a lepădat de credință și este mai rău decât un necredincios” (1 Timotei 5:8). În Biblie un ”necredincios” este unul din cea mai de jos treaptă a societății. Dacă ești un tată care nu poartă de grijă familiei sale ești din cea mai de jos treaptă – și aceasta o spune Biblia despre tine, nu eu.
Să fi născut de parte bărbătească este o șansă, dar să fii un bărbat este o alegere!
Bărbații de astăzi trebuie să se trezească și să se ridice la nivelul în care ei poartă de grijă nevoilor soției, a copiilor, a casei sale. Libertatea de care avem parte acum nu înseamnă că trebuie să faci tot ce îți trece prin cap, ci să faci ceea ce trebuie și știi că trebuie să faci! Trebuie să transmitem un mesaj către toți bărbații din națiunea noastră: privește-te în oglindă și poartă de grijă nevoilor soției și a copiilor tăi, ia-ți un job, folosește ceea ce ți-a dat Dumnezeu să fi cel care aduce pâinea pe masa casei tale. Dacă nu ești în stare să faci acest efort la care cheamă pe toți Dumnezeu – maturizează-te!
Am descoperit de asemenea din Sfintele Scripturi că Dumnezeu s-a descoperit ca Domnul care este prezent – Iehova Shama. Dumnezeu se așteaptă ca tații pământești să fie prezenți alături de familiile lor, de copii lor. Societățile noastre suferă de familii unde tații sunt doar fantome… pentru că ei nu sunt acolo niciodată când e nevoie de ei. Există studii care ne fac să ne uimim ce efecte are în societatea noastră (nu doar în cea americană, cum este enunțat în studiu) lipsa unui tată din cadrul unui cămin. Enumăr doar câteva (pentru mai multe detalii, accesați sursa studiilor aici):
– copiii cu tatăl lipsă de acasă au de 4 ori mai multe șanse să ajungă o povară socială sau pe străzi
– au mai multe șanse să ajungă la pușcărie pentru acte de violență de diferite naturi (crimă, viol, abuz de substanțe) sau să ajungă la sarcină nedorită în perioada adolescenței, șanse de sinucidere crescute
– au cu de 2 ori mai multe șase să ajungă la obezitate
– au de 2 ori mai multe șanse să se lase de educație și să devină o rușine în societate
Studiați aceste cifre ale Biroului de Recensământ American. În America 80% din cămine nu cunosc părtășia cu un tată, nu au ghidarea unui părinte sau să experimenteze măcar dragostea și grija unui tată.
Ce crede Dumnezeu despre tatăl absent din casă? Am citat mai sus pasajul din Maleahi 4:6 – va întoarce inimile taților spre copiii lor și inimile copiilor spre tații lor, ca nu cumva, atunci când voi veni, să lovesc țara cu blestem! Ce înseamnă acestea acum? Înseamnă că Dumnezeu va aduce judecată peste națiunile în care tații au eșuat moral să conducă, să iubească, să poarte de grijă pentru familia sa. Problema națiunilor noastre nu este ”mai multă educație”. Nu este nici măcar faptul că există sărăcie în țară. Atâta timp cât bărbații nu înțeleg principiile de bază ale vieții, ei de fapt nu au înțelepciunea să știe cum să funcționeze.
Există 3 funcții de bază în Scriptură care au de a face cu tatăl din casă: funcția de preot, de profet și de rege.
1. În calitate de preot, tatăl reprezintă familia sa înaintea lui Dumnezeu. În Exod 12 tatăl familiei era responsabil să pună peste ușorii ușii sângele mielului care avea să fie jertfit în acea noapte, și fără de acel sânge pe ușorii ușii îngerul morții avea să ia viața primului născut din acea casă. Dacă tatăl eșua, familia era distrusă de îngerul morții.
Droguri și avorturile ucid copiii de astăzi. Ce sa mai zicem de crima organizată? Copiii societății noastre sunt într-un pericol eminent – pentru că nu sunt protejați de un tată. Taților, fiți responsabili, creșteți-vă copiii în frică de Domnul!
2. Ca profet el îl reprezintă pe Dumnezeu înaintea familiei. Noe în Geneza 6 a găsit favoare înaintea lui Dumnezeu. Dumnezeu l-a avertizat pe Noe de potop și i-a oferit soluția de scăpare prin construirea unei corăbii.
”Prin credință Noe, când a fost înștiințat de Dumnezeu despre lucruri care încă nu se vedeau și, plin de o teamă sfântă, a făcut un chivot ca să-și scape casa; prin ea el a osândit lumea și a ajuns moștenitor al neprihănirii care se capătă prin credință” (Evrei 11:7, sublinierile din text îmi aparțin).
Lucrurile care nu se văd încă sunt lucrurile care vor veni peste familia ta și depinde de tine, în calitate de tată, de felul cum îți vei salva familia ta.
În Deuteronom 6 Cuvântul lui Dumnezeu spune taților să învețe pe copii legea Domnului – la intrare și la ieșirea din casă să pună aduceri aminte ale legii Domnului, pe frunte, pe mână – mesajul era de fapt: saturează pe copiii tai cu Cuvântul lui Dumnezeu.
Efeseni 6:4 spune, ”Și voi, părinților, nu întărâtați la mânie pe copiii voștri, ci creșteți-i în mustrarea și învățătura Domnului” (sublinierile din text îmi aparțin). Cuvântul ”învățătură” din acest text înseamnă de fapt – a instrui din nou și din nou pe copil. Tatăl trebuie să împartă Cuvântul lui Dumnezeu la copii, de la tata să învețe ei, nu de la alții.
3. Ca rege – un rege are autoritate. Tot ceea ce stabilește Dumnezeu funcționează pe baza autorității spirituale. Stelele, lună și soarele funcționează sub autoritatea lui Dumnezeu. Căminul funcționează sub autoritatea lui Dumnezeu. Guvernul funcționează sub autoritatea lui Dumnezeu. Biserica funcționează sub autoritate spirituală.
Tatăl este autoritatea din cadrul căminului. El e cel care ia decizii. Asta nu înseamnă că soția nu trebuie consultată. Dar cineva trebuie să fie cel care face deciziile! Cineva trebuie să spună da și cineva trebuie să spună nu în casă.
Se spune că soția unui pastor era foarte luminată, de fiecare dată când apărea vreo problemă ea găsea soluțiile și i le spunea soțului ei, iar acesta făcea întocmai și tot timpul credea că a fost ideea lui. Pare amuzant, dar este o întâmplare adevărată. Dacă tu și soția ta vreți să fiți amândoi capul – un corp cu doua capete este o ciudățenie!
Dumnezeu a făcut soțul tău să fie lider – lasă-l să conducă.
O, dar nu pot avea încredere în deciziile sale, o să zică anumite soții. O, ia uite cu cine s-a decis el să se căsătorească!
În Fapte 16 citim despre Pavel și Sila cum sunt eliberați în timp ce aduceau laude lui Dumnezeu. Temnicerul care îi păzea știa că dacă avea să îi scape pe acești prizonieri, el însuși avea să petreacă restul vieții în temniță. Așa că el a întrebat pe Pavel și Sila ce să facă și ei i-au spus, ”Crede în Domnul Isus și vei fi mântuit, tu și casa ta” (Faptele Apostolilor 16:31, sublinierile îmi aparțin). Versetul acesta a fost dat tatălui că să transmită familiei sale această mărturie. În acea noapte familia lui a fost mântuită.
În concluzie, poți spune că tu și casa ta este mântuită? Trăiești în neînțelegeri, certuri și dispute? Oprește-te! Acționează cum trebuie să fi ca un creștin adevărat! Lasă-l pe Dumnezeu să domnească peste tine, gura ta, căsnicia ta, căminul tău. Fi tatăl pe care Dumnezeu te-a creat să fi! Lasă ca al Său caracter să fie reflectat în tine, în purtarea ta de grijă, în dragostea ta față de familie și copii, în a fi acolo alături de ei când au nevoie de tine și a fi preotul, profetul și regele care este autoritatea finală din căminul tău.

luni, 27 mai 2019

Un pastor şi 16 credincioși răpiţi de militanţi islamici în Nigeria

Un pastor evanghelic şi 16 creştini nigerieni au fost răpiţi în această săptămână de către militanţi islamişti înarmaţi, într-un atac în care o persoană a fost ucisă. Incidentul a avut loc în localitatea Igabi din statul Kaduna. Reverendul Zakariah Ido şi 16 membrii ai bisericii „Biruind totul”, inclusiv fiica pastorului, doi prezbiteri și fiul unui slujitor din Adunările lui Dumnezeu, au fost răpiţi după miezul nopţii, în primele ore ale dimineţii de duminică.
Un martor a declarat că răpitorii erau un grup de 20-30 de extremişti Fulani, un grup islamic violent care întreprind des atacuri împotriva creştinilor din centura de mijloc a Nigeriei. Martorul a mai declarat că toţi credincioşii erau adunaţi pentru părtăşie şi repetiţie la cor.
Biserica evanghelică „Biruind totul” este considerată ca având cel mai mare departament de misiune din toate bisericile africane, şi a avut o creştere remarcabilă, cu unele biserici asociate având o creştere de peste 400% în ultimii ani.
Conform presei nigeriene până acum răpitorii nu au dat nici un semn privind soarta celor răpiţi.

duminică, 26 mai 2019

VIZIUNEA – Încotro mergem? – partea 5



Conducerea bisericii va trebui să găsească cea mai bună formă prin care să stimuleze și să călăuzească procesul de schimbare prin dezvoltarea și comunicarea viziunii, ținând cont de etapa în care se găsește biserica.
Cea de a cincea parte a acestui articol te va ajuta să identifici etapa în care găsește biserica în care slujești, ce fel de lider este necesar fiecărei etape în parte și ce ar trebui întreprins pentru  aduce lucrarea pe panta ascendentă.
A. Considerații practice
Modelul prezentat în partea a patra ne arată cele două direcţii posibile pentru biserică: una ascendentă, caracteristică unei creșteri sănătoase și una descendentă, corespunzătoare unei biserici în suferință. Putem observa mersul firesc al lucrurilor în cadrul unei biserici în care se pierde dragostea dintâi, viziunea și pasiunea pentru câștigarea lumii pentru Cristos, datorită succesului și auto suficienței, a focalizării pe programe și pe management. Lucrurile însă nu trebuie să fie așa.
Fiecare etapă din viaţa bisericii poate fi definită de elementele principale care o compun și o evaluare corectă poate fi suficientă pentru a trage semnalul de alarmă, în vederea readucerii bisericii pe o pantă ascendentă.
În diagrama de mai jos putem observa că există elemente definitorii care ne ajută în a identifica unde ne aflăm cu biserica noastră.

În același sens, în diagrama de mai jos se observă că pentru fiecare etapă de viaţă a bisericii este necesară existența unui lider adecvat etapei respective. Cineva înzestrat pentru plantarea de biserici nu este neapărat și omul potrivit pentru dezvoltarea acestora iar pentru stoparea declinului observăm că e nevoie de lideri reformatori și / sau revoluționari.


B. Puncte critice pentru transformarea ciclului de viaţă al bisericii
Administrarea creșterii bisericii presupune o atitudine pro-activă în vederea introducerii celor mai potrivite măsuri pentru readucerea bisericii pe o linie ascendentă. Există trei puncte critice în care se cere o intervenție în vederea schimbării cursului firesc al lucrurilor, conform imaginii de mai jos.

Zona critică A: Reînnoire
Introducerea schimbării în punctul critic A este o adevărată provocare, fiindcă biserica se află pe val și nimeni nu întrevede că dincolo de creastă urmează un declin. În acest sens, reînnoirea presupune asumarea conștientă de riscuri și se cere a fi făcută de o conducere vizionară.
Zona Critică B: Revitalizare
Introducerea de schimbări transformatoare în această fază este mai ușor de făcut deoarece încă există vitalitate în biserică, pe fondul conștientizării intrării în declin. Schimbarea necesită existența unei conduceri reformatoare.
Zona Critică C: Redezvoltare (Salvare de la moarte)
Bisericile aflate în punctul C sunt în pericol de moarte. Salvarea de la moarte este îngreunată de faptul că cei mai mulţi nu conștientizează starea critică în care se află biserica și își pun speranța într-un program nou sau într-o rețetă a succesului experimentată de alţii. Implementarea schimbării necesită existența unei conduceri revoluționare.
După cum se poate înțelege din diagrama de jos, energia necesară transformării este cu atât mai mare cu cât procesul de transformare este indus mai târziu.

Concluzie
  1. Discutați cu membrii echipei rolul jucat de viziune în cadrul bisericii voastre. Este viziunea comunicată clar și periodic membrilor bisericii? Este viziunea împărtășită și înțeleasă de către majoritatea membrilor sau doar de echipa de conducere și de un grup restrâns de membri? Energizează această viziune pe majoritatea membrilor? Îi determină să-și dorească a fi implicați activ în lucrarea bisericii în funcție de darurile lor spirituale și de abilitățile lor naturale? Îi determină această viziune pe membrii bisericii tale să investească în biserică și nu doar să fie simpli consumatori?
  2. Discutați cu membrii echipei rolul jucat de relații în cadrul bisericii voastre. Se implică oamenii în mod intenționat în dezvoltarea de relații cu scopul evanghelizării, al integrării noilor convertiți, a catehizării și ucenicizării acestora? Este mentorarea și instruirea lucrătorilor o componentă vizibilă în lucrarea bisericii? Aveți oameni cu darul păstoririi care se îngrijesc de ceilalți și care sunt implicați activ în administrarea crizelor și în consiliere? Le place oamenilor să petreacă timp împreună? Există bisericuțe, tabere antagoniste și conflicte majore nerezolvate în biserica voastră? Pleacă oameni din biserică din cauze relaționale?
  3. Discutați cu membrii echipei rolul jucat de programe în cadrul bisericii voastre. Este biserica voastră preocupată de împlinirea funcțiilor ei sau este focalizată asupra programelor desfășurate? Renunțați cu ușurință la programele care nu mai sunt eficiente sau le păstrați fiindcă oamenii sunt obișnuiți cu ele, fiind atașați emoțional? Înțeleg membrii bisericii că nu programele reprezintă scopul în sine și sunt ei flexibili să se adapteze schimbărilor din mers atunci când acestea sunt justificate? Echipa de conducere evaluează periodic programele și le adaptează sau le înlocuiește ori de câte  ori este necesar? Dau impresia lucrătorii bisericii că sunt mercenari angajați strict să facă o anumită treabă, dincolo de care nu mai sunt interesați de nimic? Există competiție și rivalități nesănătoase între persoane implicate în programe diferite? Dacă ați schimba radical structura programelor, credeți că v-ați confrunta cu abandonarea membralității sau migrarea către alte biserici din partea unor membri? Dă impresia de rigiditate structura programelor voastre și e însoțită de tensiuni mari orice încercare de schimbare?
  4. Discutați cu membrii echipei rolul jucat de management (administrare) în cadrul bisericii voastre. Este lucrarea bisericii sufocată de multitudinea de chichițe administrative? Este casierul bisericii cea mai impopulară persoană a adunării? Pastorul senior sau echipa de conducere sunt sufocați de multitudinea de responsabilități administrative? Ocupă lucrările de zugrăvire, remodelare, adăugarea de noi facilități, o parte considerabilă din timpul și banii voștri? Este resimțită organizarea activității ca fiind prea birocratică? Aveți management de dragul managementului sau cu scopul de a favoriza desfășurarea lucrării și împlinirea viziunii? Administrarea sistemului solicită cumva mai multe resurse decât cele alocate efectiv lucrării? Este biserica voastră focalizată pe acumularea de posesiuni, echipamente, imobile, bani? Sunteți potopiți de mulțimea responsabilităților aferente administrării? Există o evaluare periodică și pertinentă a managementului bisericii, cu scopul de a face lucrurile mai simple și mai eficiente?
  5. Pe baza concluziilor din urma discuțiilor de mai sus, privind la diagrama Adizes / Bullard a ciclului de viață a bisericii și coroborând cu informațiile din tabelul aflat în anexa lecției, în ce stadiu evaluați că se află biserica voastră?
Bibliografie:
Adizes, Ichak. Managing Corporate Lifecycles. Prentice Hall, 1999.
Bennis ,Warren. On becoming Leader. New York: Perseus Books, 2003.
Barna, George. The power of vision. Ventura, CA: Regal Books, 2003.
Barna, George. Without a Vision, the People Perish, Barna Research, 1991.
Biblia – traducerea Dumitru Cornilescu
[DEX ’98] Dicționarul explicativ al limbii române. Academia Română, Institutul de Lingvistică “Iorgu Iordan”, Editura Univers Enciclopedic, 1998.
Bullard, George. The Life Cycle and Stages of Congregational Development. http://sed-efca.org/wp-content/uploads/2008/08/stages_of_church_life_bullard.pdf, accesat 15.03.2011.
Getz, Gene. Dinamica Bisericii – Învăţătura despre Biserică. Dallas, TX: BEE Int’l.
Nanus, Burt. Visionary Leadership, Josey-Bass. San Francisco:The Leadership Challenge, 1992.
Oxford Dictionary: AskOxford.com: www.AskOxford.com
Redpath, Alan. The Making of a Man of God. Westwood, NJ: Fleming H. Revell Co., 1962.
Revisiting the concept of church life cycles, http://flcog.org/wp-content/uploads/2008/08/revisiting-church-life-cycles.pdf, accesat 15.03.2011.
Saarinen, F. Martin. The life cycle of a congregation. http://www.crosscreekchurch.org/PDFs/LifecycleOfACongregation.PDF, accesat 15.03.2011.
Sanders , Oswald. Spiritual Leadership. Chicago, IL: Moody Publishers, 2003.
Stanley, Andy. Cultivă-ţi viziunea. Oradea: Editura Cartea Creştină, 2003.
Seidel, Andrew. Croind un traseu temerar. Arad: Multimedia, 2008.
Seidel , Andrew. Principii de conducere. Oradea: Editura Betania, 2000.
Websters on-line dictionary: www.websters-online-dictionary.org/definition/vision
Weems, Lovett H., Jr. Church Leadership. Abingdon Press, 1993



Mihai Dumitrascu

Pastor al Bisericii „Emanuel” Galați

Mihai Dumitraşcu –Pastor Biserica Creştină „Emanuel” Galaţi; Coordonator naţional – A.T.S. Teologie Pastorală, B.A. în electromecanică la Unversitatea din Galați (1982-1986); Leadership Certificate la Christ for the Nations Institute, Dallas, Texas (1992); Absolvent A.T.S. – Teologie Pastorală (1993-1996); M.A. în conducere globală, Fuller Theological Seminary, Pasadena (2009-2013).