Pacea globală devine un lux

Pacea începe să fie doar un vis. În anul în care se comemorează centenarul de la izbucnirea primei conflagrații mondiale, asistăm la o recrudescență a conflictelor. În ciuda eforturilor diplomatice care se fac, pacea în lume s-a deteriorat constant în ultimii șapte ani. Aceasta este concluzia îngrijorătoare al unui studiu care a monitorizat 162 de țări.

Războaiele, atacurile lansate de militanți, crimele care au dat o lovitură progreselor înregistrate după al doilea război mondial. Sunt tot atâtea cauze care au generat o stare tot mai tensionată în multe zone ale lumii. Aceasta este constatarea relevată de raportul anual Indicele Global al Păcii, realizat de Institutul pentru Economie și Pace (IEP), cu sediul în Australia, informeazăAgerpres.

Această situație este generată în ciuda apelurilor pentru pace. Lideri politici și religioși, împreună sau separat, nu ezită să lanseze mesaje sau să se implice activ în negocieri pentru instaurarea sau menținerea păcii. Conform raportului, conflictele din Irak, Siria, Afganistan, Sudan și Republica Centrafricană au fost cele care au contribuit în cea mai mare măsură la deteriorarea indicilor globali ai păcii.

Însă acestea nu sunt singurele spații geografice cuprinse de flăcările războiului. Și Orientul Mijlociu, Asia de sud și Africa au cunoscut o creștere a numărului celor uciși în atacuri comise de militanți. De asemenea, centrele urbane în plină dezvoltare din lumea emergentă au înregistrat o creștere a ratei criminalității.

Consecințele acestei situații sunt previzibile: creșterea numărului deceselor, deteriorarea situației economice sau amplificarea procesului de imigrație. Dacă anumite zone geografice au cunoscut o deteriorarea a păcii, în schimb, în alte zone, precum Europa, rata criminalității și a conflictelor a scăzut, în general, se arată în raport.

Scăderea indicilor păcii este cea mai semnificativă din ultimii 60 ani. Care sunt cauzele care au determinat performanța negativă a ultimilor șapte ani? Steve Killelea, fondator și director executiv al IEP, a explicat că între cauzele actualei deteriorări se numără „primăvara arabă”, răspândirea terorismului, mai ales după invadarea Irakului, dar și repercusiunile crizei financiare globale

Cum arată clasamentul?

Studiul a urmărit situația din 162 de țări pe baza a 22 de indicatori. Între aceștia apar cheltuielile militare, rata criminalității, decesele de pe urma conflictelor, nesupunerea civică sau terorismul. Pe baza scorului oferit de indicii respectivi, țările cel mai puțin pașnice din lume sunt Siria și Afganistan, iar Sudanul de sud, Republica Centrafricană, Ucraina și Egiptul au cunoscut unele dintre cele mai drastice scăderi ale nivelului de securitate.

La polul opus, numărul 1 pe listă, ca statul cel mai pașnic de pe glob, este Islanda. România nu se mai află în coada clasamentului, așa cum eram obișnuiți, indiferent de criteriile de clasificare. Scorul obținut situează România în prima treime a clasamentului, ocupând locul 35 din cele 162 de țări.

Situația este oarecum diferită față de raportul din 2012. Atunci se observa o tendință de diminuare a conflictelor internationale față de anul 2007. The Economist oferea o hartă comparativă a evoluției țărilor în intervalul respectiv. Islanda se reconfirma și atunci drept cea mai pacifică țară din lume, dintr-o listă de 158 de state analizate. România arată o tendință de conservare a poziției, în anul 2012 fiind pe locul 32.

Întrucât studiul a fost realizat pe baza datelor disponibile până în martie, nu au fost luate în calcul recentele violențe din Irak și Ucraina. Dacă s-ar fi ținut cont de ele, tabloul general ar fi fost și mai sumbru, a precizat directorul IEP.

Pacea, o fata Morgana și pentru Europa

Între timp, criza ucraineană s-a amplificat, determinându-l pe președintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, sărecunoască că „pentru prima dată, după mulți ani, percepem în Europa o amenințare reală la adresa păcii și stabilității pe acest continent.”

Ceea ce merită remarcat este faptul că în anul 2013 Rusia nu era considerată o amenințare pentru stabilitatea păcii. Surpinzător însă, în percepția publică colectivă nu fostul colos sovietic constituia o amenințare, ci rivala ei din Războiul Rece, și anume SUA.

O asemena constatare greu explicabilă a fost rezultatul unui sondaj. Aproape un sfert din populația lumii (24%) considera Statele Unite drept cea mai mare amenințare la adresa păcii în lume, au afirmat sociologii de la Gallup International/WIN, citând rezultatele unui sondaj din anul 2013 efectuat cu 70.000 de repondenți din 65 de state, scrie incomemagazine.ro. Pe locul secund se situa Pakistanul (8%), urmat de China (5%), Iran, Israel, Afganistan și Coreea de Nord, fiecare cu câte 5% din opțiunile celor intervievați. Surprinzator, Rusia ocupa treapa a12-a, cu o medie de 2%. Repondenții din Orientul Mijlociu au indicat SUA și Israelul, ceea ce era de așteptat. În schimb, nu tot atât de ușor de înțeles este selecția pe care au făcut-o cetățenii Europei occidentale care au plasat la egalitate SUA, Iran și Siria ca cele mai amenințătoare țări pentru pacea globală.

Este un fapt surprinzător cum percepțiile europenilor pot fi atât de deformate. Dacă în zona orientală sunt de înțeles anumite orientări care se sprijină pe interpretări nerealiste, spațiul european surprinde prin lipsa de discernământ. Incapacitatea anticipării viitorului apropiat pe baza unor tendințe evidente constituie unul dintre aspectele negative ale societății actuale. Indiferent cât de occidentalizată pretinde a fi.

Formule negative de succes

O privire de ansamblu asupra regiunilor sau țărilor care se joacă cu flăcările războiului arată că motivațiile de ordin religios sau etnic primează. Epurările sunt interminabile. Exodul de populație pare să fie de neoprit. Iar fundamentalismul religios, în special cel islamic, nu doar că alimentează conflictele, dar le și generează.

În plus, asistăm la un reviriment al unor forme de fanatism pe o platformă naționalist-religioasă care a afectat inclusiv spațiul creștin. Cazul Rusiei este mai mult decât elocvent în această privință. Cota de popularitatea a președintelui rus a crescut ca urmare a reactivării mai vechiului vis expansionist sovietic.

Atingerea unei popularități record de 80% devine explicabilă în condițiile experimentării de către Putin a unei rețete care și-a dovedit eficiența de-a lungul secolelor: mistica ortodoxă împletită cu un patriotism specific rusesc. Puse împreună au generat o stare de febrilitate care a corespuns unei așteptări populare. Schema lui Putin nu este unică. Poate fi întâlnită în multe alte spații geografice tensionate în momentul de față. Doar ingredientele diferă. Fie că este vorba de terorism sau de crime în masă, iluzia unui viitor mai bun construit pe violență încă fascinează. Însă pentru această este nevoie de dușmani. Reali sau fictivi. Dar și de războaie.

http://semneletimpului.ro/