Semnele revenirii pe curand a Domnului Hristos. Partea II: Lumea religioasa

Semne in lumea religioasa. Scriptura a profetizat ca un numar important de semne in lumea religioasa va marca timpul ce precede revenirea Domnului Hristos.

1. O mare redesteptare religioasa. Cartea Apocalipsei descopera faptul ca o mare miscare religioasa mondiala se va ridica inainte de a doua venire. In viziunea lui Ioan, un inger vestind revenirea Domnului Hristos simbolizeaza aceasta miscare. „Si am vazut un alt inger care zbura prin mijlocul cerului, cu o Evanghelie vesnica, pentru ca s-o vesteasca locuitorilor pamantului, oricarui neam, oricarei semintii, oricarei limbi si oricarui norod. El zicea cu glas tare: „Temeti-va de Dumnezeu, si dati-I slava, caci a venit ceasul judecatii Lui si inchinati-va Celui ce a facut cerul si pamantul, marea si izvoarele apelor”. (Apoc. 14, 6. 7).

Mesajul in sine arata cand trebuia sa fie proclamat. Evanghelia vesnica a fost propovaduita in toate veacurile. Dar aceasta solie, subliniind notiunea de judecata din Evanghelie, nu putea fi proclamata decat in timpul sfarsitului, pentru ca numai ea avertizeaza ca „ceasul judecatii a sosit”. Cartea lui Daniel ne informeaza ca in timpul sfarsitului profeţiile ei vor fi desigilate (Dan. 12, 4). Atunci oamenii vor intelege tainele ei. Desigilarea a avut loc cand perioada de 1260 de ani a dominatiei papale a ajuns la sfarsitul ei, odata cu captivitatea papei in anul 1798. Relatia dintre exilul papei si semnele din lumea naturala a determinat pe multi crestini sa studieze profetiile in legatura cu evenimentele ce duc la a doua venire, avand ca rezultat o noua si profunda intelegere a acestor profetii.

Aceasta concentrare asupra celei de a doua veniri a dus si la o reinviorare mondiala a nadejdii advente. Dupa cum Reformatiunea a aparut in mod independent in diferite tari in lumea crestina, tot asa a fost si cu miscarea adventa. Natura mondiala a acestei miscari constituie unul dintre cele mai clare semne ca revenirea Domnului Hristos se apropie. Dupa cum Ioan Botezatorul a pregatit calea pentru prima venire a Domnului Hristos, tot astfel, miscarea adventa pregateste calea pentru a doua Sa venire, vestind solia din Apocalipsa 14, 6-12, chemarea finala a lui Dumnezeu de a fi gata pentru glorioasa revenire a Mantuitorului.

2. Predicarea Evangheliei. Dumnezeu „a randuit o zi, in care va judeca lumea dupa dreptate” (Fapte 17, 31). Avertizindu-ne cu privire la aceasta zi, Domnul Hristos n-a spus ca ea va veni atunci cand toata lumea va fi convertita, ci ca „Evanghelia aceasta a Imparatiei va fi propovaduita in toata lumea, ca sa slujeasca de marturie tuturor neamurilor. Atunci va veni sfarsitul” (Mat. 24, 14). De aceea, Petru incurajeaza pe credinciosi sa astepte si sa grabeasca „venirea zilei Domnului” (2 Petru 3, 12).

Statisticile cu privire la traducerea si distribuirea Bibliei din veacul acesta arata cresterea marturiei pe care o da Biblia. In 1900, Biblia era accesibila in 537 de limbi. In anul 1980, ea era tradusa, integral sau in parte, in 1811 limbi, reprezentand aproape 96% din populatia lumii. De asemenea, distribuirea anuala a Bibliei s-a ridicat de la 5, 4 milioane Biblii in 1900, la 36, 8 milioane Biblii si aproape o jumatate de miliard de parti din Biblie in 1980.

Pe langa aceasta, crestinii au acum la dispozitia lor o varietate fara precedent de resurse, pe care sa le foloseasca in misiunea lor: agentii de binefacere, institutii educationale si medicale, lucratori locali si straini, transmisiuni radio si televiziune si impresionante mijloace financiare. Astazi, puternice statii de radio pe unde scurte pot transmite Evanghelia practic in fiecare tara din lume. Folosite sub calauzirea Duhului Sfant, aceste resurse fara de egal fac sa fie realista tinta evanghelizarii lumii in zilele noastre.

3. Declinul religiei. Proclamarea larg raspandita a Evangheliei nu inseamna, in mod necesar, o crestere masiva a adevaratului crestinism. Din contra, Scripturile profetizeaza un declin al adevaratei spiritualitati catre sfarsitul timpului. Pavel spune ca „in zilele din urma vor fi vremuri grele. Caci oamenii vor fi iubitori de sine, iubitori de bani, laudarosi, trufasi, hulitori, neascultatori de parinti, nemultumitori, fara evlavie, fara dragoste frateasca, neinduplecati, clevetitori, neinfranati, neimblanziti, neiubitori de bine, vinzatori, obraznici, ingamfati, iubitori mai mult de placeri decat iubitori de Dumnezeu, avand doar o forma de evlavie, dar tagaduindu-i puterea. Departeaza-te de oamenii acestia” (2 Tim. 3, 1-5).

Tot astfel si astazi, iubirea de sine, lucrurile materiale si lumea au subminat in multe inimi spiritul lui Hristos. Oamenii nu mai ingaduie principiilor lui Dumnezeu si legilor Sale sa directioneze viata lor; faradelegea predomina. „Si din pricina inmultirii faradelegii, dragostea celor mai multi se va raci” (Matei 24, 12).

4. O renastere a papalitatii. Conform profetiei biblice, la sfarsitul celor 1260 de ani, papalitatea va primi „o rana de moarte”, dar nu va muri. Scriptura descopera faptul ca aceasta rana de moarte va fi vindecata. Papalitatea va trai experienta unei mari reinnoiri a influentei si respectului ei, „si tot pamantul se mira după fiara” (Apoc. 13, 3). Astazi, multi vad deja in papa un conducator moral al lumii. Intr-o mare masura, influenta crescanda a papalitatii s-a afirmat atunci cand crestinii au inlocuit autoritatea Bibliei cu traditiile si standardele omenesti si cu argumentele stiintifice. Astfel, ei au devenit vulnerabili in fata „celui nelegiuit”, care lucreaza prin „tot felul de minuni, de semne si puteri mincinoase” (2 Tes. 2, 9). Satana si instrumentele sale vor realiza o confederatie a raului, simbolizata prin treimea nesfanta a balaurului, fiarei si profetului mincinos, care va insela lumea (Apoc. 16, 13. 14; cf. 13, 13. 14). Numai aceia a caror calauza este Biblia si care „tin poruncile lui Dumnezeu si au credinta lui Isus” (Apoc. 14, 12), numai aceia pot sa reziste cu succes inselaciunii coplesitoare pe care o aduce aceasta confederatie.

5. Declinul libertatii religioase. Reinvierea papalitatii va afecta in mod dramatic crestinatatea. Libertatea religioasa obtinuta cu un mare pret, garantata prin separarea bisericii de stat, se va reduce si, in final, va fi abolita. Cu sprijinul puternic al autoritatilor civile, aceasta putere apostata va incerca sa impuna tuturor oamenilor modul ei de inchinare. Fiecare va trebui sa aleaga intre a fi credincios lui Dumnezeu si poruncilor Sale sau a fi loial fata de fiara si chipul ei (Apoc. 14, 6-12).
Presiunea de conformare va cuprinde si constrangerea economica. „Nimeni sa nu poata cumpara sau vinde, fara sa aiba semnul acesta, adica numele fiarei, sau numarul numelui ei” (Apoc. 13, 17). In cele din urma, aceia care refuza sa se supuna vor sta in fata pedepsei cu moartea (Apoc. 13, 15). In vremea acestui timp de necaz eschatologic, Dumnezeu va interveni pentru poporul Sau si va elibera pe toti aceia al caror nume este scris in cartea vietii (Dan. 12, 1; cf. Apoc. 3, 5; 20, 15).

http://afirmativ.com/