Radio Maranata Vulcan

joi, 27 februarie 2020

E un lucru greșit să fii creștin în secret, ca să-ți păstrezi viața?


Întrebare: E un lucru greșit să fii creștin în secret, ca să-ți păstrezi viața?

Răspuns: 
E greșit să trăiești viața ca un creștin în secret, de frica represaliilor sau chiar a morții? Ar trebui creștinii să fie gata să moară pentru mărturisirea Numelui lui Isus? Ar trebui să ne ținem credința în secret, ca să ne păstrăm viața? Această întrebare e pur ipotetică pentru creștinii din multe părți ale lumii, cea mai rea persecuție de care ar putea avea parte fiind ridiculizarea și/sau insultele. Totuși, pentru creștinii din unele regiuni ale lumii, întrebarea e foarte reală și practică – viața lor e într-adevăr în risc. E un lucru să nu fii atât de curajos precum ai vrea ca să îți protejezi viața ta și/sau a familiei tale. Dar e cu totul alt lucru să faci din viața ta o prioritate mai mare decât slujirea, cinstirea, închinarea și ascultarea de Cristos. Așadar, acestea fiind spuse, oare e greșit să-ți ții credința în Cristos în secret?

Isus Însuși ne dă răspunsul: „De aceea, pe oricine Mă va mărturisi înaintea oamenilor, îl voi mărturisi și Eu înaintea Tatălui Meu, care este în ceruri; dar de oricine se va lepăda de Mine înaintea oamenilor, Mă voi lepăda și Eu înaintea Tatălui Meu, care este în ceruri. Să nu credeți că am venit s-aduc pacea pe pământ; n-am venit să aduc pacea, ci sabia." (Matei 10.32-34) Cristos spune clar: „Dacă vă urăște lumea, știți că pe Mine M-a urât înaintea voastră. Dacă ați fi din lume, lumea ar iubi ce este al ei, dar, pentru că nu sunteți din lume și pentru că Eu v-am ales din mijlocul lumii, de aceea vă urăște lumea." (Ioan 15.18-19) Așadar, cu toate că este de înțeles ca cineva să-și păstreze credința în Cristos în secret ca să-și salveze viața, pentru creștin o credință secretă pur și simplu nu e o opțiune.

În pasajul de mai sus, cuvântul „lume" vine de la cuvântul grecesc kosmos. El se referă la un sistem lumesc rău, căzut, format din oameni fără teamă de Dumnezeu, imorali, a căror inimă și minte sunt controlate de Satan (Ioan 14.30, 1 Ioan 5.19, Efeseni 2.1-3). Satan Îl urăște pe Dumnezeu. El îi urăște și pe cei care Îl urmează pe Cristos. Creștinii sunt punctul focal al mâniei lui Satan. Scopul lui e să-i „devoreze" (1 Petru 5.8, Efeseni 6.11). Nu trebuie să fim surprinși că conducătorii lumii îi urăsc pe credincioși pur și simplu pentru că „nu suntem din lume". Motivul pentru care creștinii sunt persecutați și omorâți în fiecare zi pentru faptul că-L mărturisesc pe Cristos este că viața noastră trăită în evlavie condamnă faptele nelegiuite ale lumii (Proverbele 29.27). Așa a fost încă de la începutul timpului, prima crimă fiind consemnată atunci când Cain l-a ucis pe Abel (Genesa 4.1-8). De ce a făcut Cain acest lucru? „Pentru că faptele lui erau rele, iar ale fratelui său erau neprihănite." (1 Ioan 3.12) În mod similar, lumea de astăzi îi aplaudă pe cei care înfăptuiesc răul (Romani 1.32) și îi condamnă pe aceia care trăiesc viața în curăție.

Un alt mesaj pe care Isus l-a adus lumii: „Atunci vă vor da [lumea] să fiți chinuiți și vă vor omorî; veți fi urâți de toate neamurile pentru Numele Meu." (Matei 24.9) Isus ne-a promis acest lucru: în vremurile din urmă, creștinii vor suferi persecuție severă din partea lumii care nu are teamă de Dumnezeu. Vom fi tratați cu dispreț, abuzați și blestemați. Sintagma „vă vor da" vine din cuvântul grecesc care înseamnă „predați", cum e în sensul de a fi arestat de poliție sau de armată (Matei 4.12). Mulți vor fi omorâți. Vom fi „urâți de toate neamurile" pentru Numele Lui. În pasajul paralel din Marcu, Isus spune: „Luați seama la voi înșivă. Au să vă dea pe mâna soboarelor judecătorești și veți fi bătuți în sinagogi; din pricina Mea veți fi duși înaintea dregătorilor și înaintea împăraților, pentru ca să le slujiți de mărturie." (Marcu 13.9) În timp ce în zilele noastre mărturisim în toată lumea, să fim identificați cu Numele lui Cristos ne va costa libertăți, drepturi, respect și uneori viața.

Creștinii au un mandat din partea lui Cristos: „Duceți-vă și faceți ucenici din toate neamurile, botezându-i în Numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh." (Matei 28.19) Pavel repetă directiva lui Cristos cu această întrebare: „Dar cum vor chema pe Acela în care n-au crezut? Și cum vor crede în Acela despre care n-au auzit? Și cum vor auzi despre El fără propovăduitor? Și cum vor propovădui, dacă nu sunt trimiși? După cum este scris: «Cât de frumoase sunt picioarele celor ce vestesc pacea, ale celor ce vestesc Evanghelia!»" (Romani 10.14-15) Pentru ca Evanghelia să fie vestită, chiar în cele mai întunecoase colțuri ale lumii, cineva trebuie să vestească. Scopul nostru pe pământ e să fim lumina lumii și sarea pământului, spunându-le altora vestea salvării prin Isus Cristos. Da, uneori dacă facem acest lucru riscăm persecuție și uneori ne riscăm viața. Însă știm că e voia lui Dumnezeu să le împărtășim altora adevărul Lui și știm și că El e suficient de puternic să ne protejeze, până când ne împlinim misiunea noastră pe pământ.

Să trăim pentru Cristos în această lume poate fi un lucru dificil, chiar brutal. Lumea aceasta nu e casa noastră. Lumea e un câmp de bătălie. Încercările vieții sunt uneltele pe care Dumnezeu le folosește ca să ne dezvolte și să ne facă mai asemănători cu Domnul Isus. Tocmai în acele momente întunecate privim la Cristos și lăsăm ca puterea Lui să lucreze în noi. Chiar înainte să Se înalțe la cer, Isus ne-a dat ultima poruncă cu privire la răspândirea Evangheliei în lume. Împreună cu ea ne-a dat și ultima Lui promisiune: „Și iată că Eu sunt cu voi în toate zilele, până la sfârșitul veacului." (Matei 28.20) Și asta e tot ceea ce contează.


Niciun comentariu: