Radio Maranata Vulcan

miercuri, 24 ianuarie 2018

Despre Tineri – 8 valori fundamentale ale generației ‘net’

Crescuti digital: -Ei nu sunt mai rai decat noi, nici mai buni. Sunt doar diferiti.
-Ei sunt generatia net.
-Ei nu accepta tot ce li se ofera fara sa puna stresanta intrebare: De ce?
Sunt initiatori, colaboratori, organizatori, cititori, scriitori, critici. Investigheaza, ridiculizeaza, imagineaza, cauta si se informeaza.
~~~~DUMNEZEU IUBESTE ARMONIA IN FAMILIE
Acuma, foarte benefic ar fi ca scoala, biserica si societatea sa nu le ignore valorile. Sa caute sa le inteleaga, ca sa poata comunica cu ei. Acum, ideal ar fi ca noi sa initiem comunicarea. Si aici ma intorc spre Scriptura. E un verset cu care se incheie practic Vechiul Testament. 
Si nu stiu exact de ce Dumnezeu a vrut sa incheie Vechiul Testament cu niste termeni familiali, asa. Zice: 6 El va întoarce inima părinţilor spre copii şi inima copiilor spre părinţii lor, ca nu cumva, la venirea Mea, să lovesc ţara cu blestem!” Maleahi 4:6

~~Ca sa initiem o comunicare autentica cu ei, de fapt, asta e valabila in comunicare in general. Una din greselile majore pe care le facem este ca noi luam omul de acolo de unde am vrea noi sa fie sau credem ca este sau se afla. Cand, de fapt, adevarata comunicare trebuie sa porneasca de acolo de unde e omul. Iar ca sa vezi unde e, trebuie sa te duci sa stai langa el, sa-l asculti, sa-l cunosti…
Despre Tineri – 8 valori fundamentale ale generației ‘net’ – Transmisie Live cu Samy Tuțac la Radio Vocea Evangheliei
Interviu matinal cu pastorul Samy Tutac, Presedintele Comunitatii Bisericilor Baptiste din Timisoara.
Care sunt caracteristicile noii generatii care se formeaza dupa noi?
Pastor Samy Tutac: Inainte de a le prezenta, sunt cel putin 8 pe care eu le-am descoperit in acest studiu, un studiu amplu de cateva sute de pagini, foarte foarte interesant. Este si in limba romana, se intituleaza: Crescuti digital. Dar inainte de asta, vreau doar sa atrag atentia asupra unor aspecte legate de ei si de noi:
-Ei nu sunt mai rai decat noi, nici mai buni. Sunt doar diferiti.
-Ei sunt generatia net.
-Ei nu accepta tot ce li se ofera fara sa puna stresanta intrebare: De ce?
Sunt initiatori, colaboratori, organizatori, cititori, scriitori, critici. Investigheaza, ridiculizeaza, imagineaza, cauta si se informeaza.
Acuma, una din chestiile foarte hazlii pe care noi le spunem despre ei, e ca nu citesc. Si e adevarat. Unii din ei nu citesc carti. Dar nu inseamna ca nu citesc. Acuma, eu avand in casa patru baieti, pot sa spun ca sunt foarte diferiti. Am unul din ei care citeste enorm si citeste in fiecare saptamana si in limba engleza si in limba romana ca sa-si pastreze limba la nivelul la care vrea el. 
Dar am si unul care nu stiu daca a citit si in afara  de Biblie, insa e atat de informat in toate domeniile, incepand de la sport si teologie si politica si societate si tot ce vrei. 
Dar, spunea unul dintre cei care au coordonat studiile acestea  ca au avut o intalnire undeva la Google, unde lucreaza foarte multi din generatia aceasta si a venit acolo unul dintre cei care erau sefii principali si i-a pus intrebarea aceasta- cate carti a citit. Si omul a recunoscut, n-a citit nicio carte. Dar asta nu a insemnat ca nu a citit. A citit foarte mult.
Acuma, foarte benefic ar fi ca scoala, biserica si societatea sa nu le ignore valorile. Sa caute sa le inteleaga, ca sa poata comunica cu ei. Acum, ideal ar fi ca noi sa initiem comunicarea. Si aici ma intorc spre Scriptura. E un verset cu care se incheie practic Vechiul Testament. Si nu stiu exact de ce Dumnezeu a vrut sa incheie Vechiul Testament cu niste termeni familiali, asa. 
Zice: El va întoarce inima părinţilor spre copii şi inima copiilor spre părinţii lor, ca nu cumva, la venirea Mea, să lovesc ţara cu blestem!” (Maleahi 4:6) Nu stiu, niciodata n-am priceput in totalitate ce vrea Dumnezeu sa transmita aici. Dar am inteles, cel putin asta se intelege ca Dumnezeu iubeste armonia din familie. Si de asemenea, mesajul clar este caci cei care trebuie sa initieze aceasta armonie sunt parintii.
Inima parintilor spre copii – aici este o chestiune foarte importanta. Si o sa vedeti, eu ii vad pentru ca ei au crescut pe langa mine. Eu i-am slujit. Ii vad pe cei care sunt din generatia aceasta, sunt deja parinti. Si ca parinti sunt foarte diferiti de noi. 
In aceste familii, nu e nicio problema cine spala vasele, cine sterge pruncul la fund, cine-i da de mancare, cine-i cu el. Zilele trecute m-am intalnit cu o familie, crescuti in aceasta generatie ‘net’. Nu chiar atat de tineri, dar totusi tineri. Au doi copii si pana acum mama n-a lucrat. Acum si-a gasit de lucru si a inceput sa lucreze. 
Si tatal si-a luat acea luna de concediu  si era atat de bucuros sa-mi impartaseasca: am luat luna de concediu paternal  ca sa stau acasa cu copiii pana se obisnuiesc ca mama nu mai e cu ei. Ca dupa aia sunt bunici, sunt alte variante, ceea ce ar fi foarte greu sa gasesti la unul din  generatia mea. Sa vina sa spuna cu atata mandrie: am ramas acasa. Am facut mancare. Am spalat prin casa. Am curatat. E cu totul alta abordare.
Apoi, iarasi ce am vazut, astia nu pleaca nicaieri fara sa-si ia pruncii dupa ei. Noi, mai repede ii aruncam cand colo, cand colo. Mai cu cheia pe la gat, mai scheme din astea, ca le invatasem de la cei dinaintea noastra. Astia, nu. Probabil si ca au o reactie pentru ca au fost tot lasati de noi pe unde au fost aruncati. Ei isi poarta copiii dupa ei, peste tot. Si lucrurile acestea, zic eu, ca sunt unele dintre cele  foarte faine.
Ca sa initiem o comunicare autentica cu ei, de fapt, asta e valabila in comunicare in general. Una din greselile majore pe care le facem este ca noi luam omul de acolo de unde am vrea noi sa fie sau credem ca este sau se afla. Cand, de fapt, adevarata comunicare trebuie sa porneasca de acolo de unde e omul. Iar ca sa vezi unde e, trebuie sa te duci sa stai langa el, sa-l asculti, sa-l cunosti. Citeam, de exemplu, despre cei de la MTV. 
Acuma, nu mai stiu daca mai sunt in voga, in trecut, pana televiziunea era tare si nu se inventase internetul cu retelele de socializare, cei de la MTV, ce faceau? Aveau tot felul de oameni- psihologi, sociologi, medici, oameni de calibru care se imbracau in boschetari. Se duceau si stateau cu gastile astea prin cartiere- prin Bronx, prin Brooklyn, prin Londra, prin aeroporturi. Stateau cu ei uneori si 2-3 saptamani. Vorbeau cu ei, ii ascultau. (Tin minte ca si Catalin Ciuculescu a facut experimentul asta in Romania. S-a dus si a trait printre ei o vreme si a prins de acolo foarte multe.) Dupa care, se intorceau si programau exact asteptarile lor.
Acum, haideti sa venim la aceste opt. Le-am sumarizat cat mai simplu aceste opt valori fundamentale care au rezultat din cercetarea  aceasta in care au fost inclusi 10.000 de reprezentanti ai generatiei ‘net’ din 12 tari.
Opt valori fundamentale ale generatiei ‘net’.
  1. Iubesc libertatea si vor libertate in tot ce fac. Acuma, si noi iubim libertatea, dar nu cum o fac ei. Pentru ei, libertatea de alegere si pentru expresie este precum oxigenul. Deci, daca nu-l lasi sa spuna ce are de spus, nu se opreste. El continua  pana ce spune ce are de spus.
  2. Sunt incantati sa personalizeze totul- de la sunetul telefonului la aproape tot ce ating, sa stie ca-i a lui.
  3. Transparenta- mai precis accesul  neingradit la informatii pertinente referitoare la orice ii intereseaza. Si aici trebuie sa fim foarte atenti. Eu tin minte, pe vremea cand inca nu erau toate retelele acestea de socializare, cand un predicator a zis, a dat o informatie asa, de undeva, si un baiat din biserica care avea la el un Gameboy, cum era pe vremuri, dar care avea acces la net, a intrat pe net si a descoperit ca nu-i asa. S-a dus, a scris pe o foaie si la sfarsit i-a pus pe amvon [predicatorului], ca n-a zis bine acolo.
  4. Aspectul integritatii este esential pentru ei si sunt gata sa demaste orice este defectuos. Cand ti-e lumea mai draga, striga in fata: Nu-i corect!
  5. Crescand intr-un mediu interactiv ei isi doresc ca distractia si joaca sa fie parti componente  ale scolii, muncii, bisericii si vietii sociale. De aia noi nu realizam, ei spun ca e boring, totu-i boring. Ii plictisitor. Se plictisesc foarte repede. Mie nu-mi place chestia asta. Nu-s de acord cu ea. Dar trebuie sa fii foarte atent cu ei. Eu m-am incapatanat. Am lucrat si cred ca am o anumita experienta de lucru cu tinerii in tara asta. Dar niciodata, poate cu o exceptie sau doua in 25 de ani, nu am cautat sa folosesc mijloace vizuale pentru a-mi prezenta mesajele. Si cei care ma cunosc stiu ca mesajele mele nu au fost si nu sunt scurte. Si atunci, am incercat sa le ilustrez vorbind. Chiar daca unii incearca sa spuna ca predicarea clasica nu mai este dorita sau acceptata, e un fals. Nu-i asa. Acuma, depinde cum o prezinti. Eu nu sunt adeptul la vizualizare  pentru ca ei au deja prea multa. Si atunci, trebuie sa fim foarte atenti ca Scriptura spune ca prin auzirea  Cuvantului – prin auzire. Pentru ca ei daca se tot uita la poze si la tot felul de – powerpoint- ori nu cred ca e OK. Ei asa isi doresc tot timpul sa fie, dar noi trebuie sa fim atenti cum ii invatam.
  6. Apoi, relationeaza foarte mult unii cu altii, extraordinar de mult. Se influenteaza reciproc si coopereaza foarte bine unul cu altul. Uitati-va la modul cum se aduna prin piete, peste tot.
  7. Considera viteza extrem de importanta si si-au facut din comunicarea rapida noua regula a generatiei lor. Mai mult, asteapta ca si ceilalti sa comunice la fel de rapid.
  8. Sunt mereu in cautare de ceva nou, in cautare de metode inovatoare, de a colabora, de a se distra, invata, inchina si munci.
Acum, e clar ca-s diferiti. Si cred ca asteptarea noastra ca ei sa-si schimbe schema de gandire dupa a noastra este nerealista. Asa ca trebuie sa facem eforturi  si unii si altii, de a ne apropia unii de ceilalti. Dar noi trebuie sa fim initiatorii. Si vreau sa va spun ceva: Stii ca a circulat mesajul unui baiat tot din generatia lor, cat de cat, pe care eu il apreciez. Nu-l cunosc, dar am vazut ce scrie, in care-i critica: ca stau cu picior peste picior in biserica si ca mesteca guma. Acuma, a fost funny, a fost distractiv cand cineva de la noi din biserica l-a citit la o seara de rugaciune, pastorii care eram pe primul rand, eram cu picior peste picior. 
Acum, un mesaj din ala pe noi, cei din generatia mea, ne incalzeste: Le-o zis-o! Pentru ei, ii doare in cot. Pentru ca aceste ironii ale noastre, ei le considera rasuflate. Nu ii atragi incercand sa fii ironic cu ei. Nu ii atragi luandu-i la misto pentru ca daca vor sa te ia ei la misto, nu o  sa-ti placa. Si n-au nicio jena sa faca asta. Uitati-va la comenturile lor, pe ei nu-i intereseaza ca ala-i presedintele tarii. Si atunci nu cred ca asta e metoda.
Cum ii putem totusi directiona?
Cu dragoste. Categoric e nevoie de o directionare. Acuma, sa nu credeti ca eu consider ca toate aceste 8 caracteristici sunt super-tari. Nu. Dar astia sunt ei. Pe de alta parte, cu toate astea, cineva, un psiholog mare i-a numit generatia fulgilor de zapada. Si unul din lucrurile care ma uit eu la generatia asta este ca nu sunt adeptul fanatismului, Doamne fereste, dar totusi, idealismul ala- ma uitam la tinerii din generatia interbelica. Ma uitam la cati studenti, cati tineri au fost prinsi fie in zona legionara, fie in zona comunista atunci cand aparusera aceste idei. Cat de pasionati erau. De exemplu, nu stiu cata lume stie, cea mai mare organizatie de tineret  care a existat vreodata pana acum, a fost organizatia tineretului hitlerist- aproape 8 milioane de tineri. Si nu stiu cata lume stie, s-au dat ultimele lupte la Berlin cu o divizie formata din baieti de 10 – 14 ani, cei care luptau acolo. Si armatele americane cu aliatii si rusii venind pe alta parte, au trebuit sa se lupte cu copiii astia. Si Hitler era atat de mandru de ei si a stiut cum sa-i gadile, sa-i atinga si sa le ridice entuziasmul atat de sus si sa le vorbeasca cu atata patos. Acum, zilele trecute, am gasit pe net o inregistrare a unei cuvantari a lui Corneliu Zelea Codreanu, de exemplu. Pai, da, efectiv ii invita la moarte. Ii invita sa moara pentru cauza lor. Si astia, gata, se duceau.
Ei, nu sunt adeptul fanatismului. O repet. Dar cand unul din mebrii tineretului Hitlerist, un medic, de acuma din Germania, s-a convertit, s-a dus in Anglia in anii ’50, ’60, a vizitat bisericile din Anglia si dupa ce a stat vreo 3 saptamani acolo a spus ceva extraordinar. Zice: Mi-a placut eleganta crestinilor  englezi si modul frumos cu care vorbeau. Dar le lipseste ceva. Ei nu au pasiunea pentru Hristos care o aveam noi pentru Hitler. Nu sunt gata sa moara pentru Hristos. Noi eram gata pentru Hitler sa murim. Sa ne ducem oriunde. Asta deja se vede si acum pentru ca asa cum sunt ei, marea lor problema este ca nu mi se pare ca au niste idealuri clare. Si aici e si vina noastra ca nu le oferim idealuri. Noi nu stim sa-i canalizam intr-o anumita directie. Si stiti de ce? Pentru ca noi suntem fara idealuri. Si noi suntem plictisiti. Si noi nu le dam ceva care sa-i ridice. Nu cred ca vreodata cineva va mai putea sa duca pe jos toti minerii de la valea Jiului la Bucuresti cum i-a dus Miron Cozma. Nu-mi place omul ala de nici o culoare. Dar nici nu-i treaba mea sa-l critic. Insa avea ceva tare la el. Venea in fata la astia si [zicea]: Mergem la Bucuresti. Atat. Ca si Avram Iancu: Gata? Gata. No hai. Si plecau. Dec, aici trebuie sa redescoperim puterea asta a exemplului de care spuneati voi si a pasiunii prin care sa canalizam toate calitatile pe care ei le au, in directie buna. Ca si crestini, ce ne-ar putea interesa mai mult  decat pasiunea lor pentru Domnul Isus Hristos, pentru cei pierduti. Pentru ca noi nu putem sa ajungem la colegii lor. Dar ei pot sa faca asta.

Niciun comentariu: