Meditație pentru Invierea din concepția pur-materialistă

Mesaj greu de rumegat pentru atei, agnostici, liberali si liberi-cugetători : Dacă a înviat Hristos, atunci El îți va cere din timpul tău, banii tăi, energia ta, mersul la rugăciune, ajutorarea vecinului, socoteală față de aproapele, smerenie față de propria persoană, să-L adori, lauzi si să i te inchini, să îți controlezi și veghezi vorbirea, să dai cu aspiratorul în biserică, să faci cu bucurie voluntariat.

Toate acestea sună ca niște adevaruri incomode pentru individul postmodern secular al sec. XXI-lea.

Pentru că dacă El a inviat inseamnă că trebuie să fiu RESPONSABIL în relație cu El, cu ceilalți, cu mine însumi.
Filosofia hedonistă cea mai îmbrățișată in lume este găsită in 1 Cor 15:32 ” Dacă nu înviază morții, atunci să mâncam și să bem, căci mâine vom muri.”

Aceștia sunt oamenii timpului si momentului prezent, care trăiesc doar pentru aici și acum. David se ruga in psalmul 17:14 ca „Dumnezeu să îl scape de oamenii lumii acesteia”.

Asemănătoare cu cea din Isaia 22:13 și exprimă perfect drama si tragedia generației actuale de oameni:”Dar iată,in schimb veselie si bucurie! Se junghie boi si se taie oi (miei) se mănâncă la carne si se bea la vin: „Să mâncăm si sa bem, căci mâine vom muri”.
In contrast priviți la filosofia de viață a unui ucenic întâlnit in drumul vieții cu Hristosul cel Inviat „Căci pentru mine a trăi este Hristos și a muri este un câștig” Fil 1:21

Oare măcar in aceste clipe are poporul român o tresărire, străfulgerare a realității simbolisticii mielului din farfuriile lor?

Restul anului, ne arată precis că Nu!

In schimb suntem experti în a creea super sărbători, alimentăm si pompăm clișee evanghelistice..unul după altul și prin stufatul, stufoasele noastre programe bisericești chiar reușim să-L eclipsăm pe Sărbătoritul Inviat, pe Impăratul Slavei.
Mă bucur enorm de bisericile, instituțiile si credincioșii care știu să celebreze săptămânal și se bucură de Prezența Mielului viu duminică de duminică.
Azi am experimentat așa ceva.
Nu-ți limita si tu bucuria și experimentarea Invierii doar la o dată calendaristică, la un ritual rece și gol, la o tradiție laicizată-naționalizată.

Cristos e viu – ŞI El simte, vede, ințelege, Îi pasă cât de mult aruncăm unii în alții cu saluturi kitchoase si bisericoase. Asta îmi place de multe ori la Domnul nostru și anume că El nu se lasă prostit/păcălit de un comportament corect dar care provine dintr-o inimă neînviată, neregenerată. Pe oameni putem să-i impresionăm, dar cu El nu ne merge.

In fiecare zi, un credincios experimentează triumful Invingătorului Isus Hristos asupra firii noastre si putem spune „Nazarinene, m-ai invins si pe mine”

A biruit El intunericul, păcatul, propria ta persoană, egoismul și viața ta?

Atunci viața ta este o înviere continuă, o perpetuă sarbatoare, vorba lui Dumitru Stăniloaie.
Dacă nu..atunci doar vei cânta ceva cântări de Paște si vei asculta predici bune, vei purta hainele de sărbătoare dar viața ta rămâne la fel.

Acceptă zdrobirea Sinelui gălăgios și lasă l pe Hristos să te învieze și pe tine la o natură nouă, identitate nouă, purtare și vorbire nouă.
(Romani 6:4-5)

Secțiune din „Isus Şi-a făcut treaba…care este treaba mea?”
Biserica CDE Pașcani

Cu respect,
Alexandru Grigore

Sursa: https://rodiagnusdei.wordpress.com/