La nunta din Cana, Iisus a prefacut apa in vin sau in must ?

La nunta din Cana, Iisus a prefacut apa in vin sau in must ?

     Iubitorii “licorii lui Bachus” au gasit in minunea savarsita de Iisus cu ocazia nuntii din Cana un argument in favoarea consumarii bauturilor alcoolice de catre crestini. Ioan este singurul evanghelist care relateaza despre minunea transformarii apei in vin, aceasta fiind prima minune a Mantuitorului din timpul activitatii Sale publice ( Ioan 2, 1-10 ). Intrebarea care se pune este: Ce fel de vin a facut Iisus: vin fermentat sau must proaspat de struguri ?

     In traducerea Bibliei in limba romana se foloseste cuvantul “vin”, care pare sa indice deja un raspuns: vin fermentat. Ceea ce este foarte convenabil pentru cei care, desi crestini fiind, totusi il au in meniul lor.

     In cazul nuntii din Cana, trebuie precizat ca a fost vorba de o cantitate uriasa de apa transformata in vin. Tinand cont ca un vas de piatra avea capacitatea de doua sau trei“masuri”, iar “masura” avea 38 l ( dupa informatiile oferite de Iosif Flavius in “Antichitati” ), inseamna ca fiecare vas continea intre 68 si 102 l de vin.

     Ioan ne spune ca la nunta din Cana erau sase vase de piatra ( Ioan 2,6 ), ceea ce totalizeaza aproximativ 400 l de vin, adica o cantitate apreciabila de bautura. Daca vinul obtinut in urma minunii facute de Iisus ar fi fost fermentat, el ar fi fost suficient sa imbete timp de cateva zile un numar de peste o suta de invitati.

     Putea oare Mantuitorul sa incurajeze betia inca de la inceputul lucrarii Sale publice ?Putea El sa promoveze astfel de petreceri in care aburii alcoolului ar fi luat mintea a zeci de oameni, transformandu-i in betivani ? Intrebarea este cu atat mai pertinenta cu cat in clipele agoniei Sale pe cruce, Iisus a refuzat amestecul anestezic pe baza de vin oferit de soldatul roman ( Marcu 15,23 ).

     In Talmudul Babilonian se aminteste ca la Ierusalim se practica oferirea unui astfel de anestezic, facut din vin si substante stupefiante, celor care urmau sa fie executati, pentru a le atenua durerile. Daca in momentele agoniei Sale Iisus, desi avea o justificare sa foloseasca vinul fermentat, a refuzat totusi sa-l bea, putem crede ca El l-a promovat in randul oamenilor la petrecerile lor ? Este foarte greu de crezut lucrul acesta, tinand cont de sfintenia caracterului Sau.

     Cuvantul “vin” a fost tradus din grecescul “oinos”, care se poate referi atat la mustul proaspat de struguri, cat si la vinul fermentat. Astfel, in texte biblice ca Efeseni 5,18; Psalm 75,8; Proverbe 23,31 si Isaia 28,7, “oinos” se refera la vin fermentat, in timp ce in alte texte ca cele din Matei 9,17; Marcu 2,22; Judecatori 19,19; Ioel 2,24 si Isaia 16,10, este vorba de must proaspat, nefermentat.

     Cuvantul in sine ( “oinos” ) nu ne ajuta sa intelegem despre ce fel de bautura era vorba. Pentru a face diferenta intre cele doua feluri de bauturi trebuie sa se tina cont atat de contextul biblic, cat si de cel istoric.

     Unii comentatori sustin ca in prima parte a mesei de la nunta din Cana ar fi fost consumat vin fermentat, bazandu-se pe cele spuse de nun lui Iisus: “Orice om pune la masa intai vinul cel bun si, dupa ce oamenii au baut bine, atunci pune pe cel mai putin bun” ( Ioan 2, 10 ). Acesti comentatori considera ca expresia “au baut bine” se refera la faptul ca mesenii erau deja beti dupa consumarea vinului in prima parte a mesei. Insa, daca astfel ar fi stat lucrurile, daca mesenii ar fi fost deja bauti, nimanui nu i-ar mai fi pasat de calitatea vinului in a doua parte a mesei.

     Alti comentatori sustin ca in conditiile climaterice din Palestina primului secol ar fi fost imposibil sa fie pastrat must nefermentat in vase de piatra care nu puteau fi inchise ermetic. Desi exista putine informatii referitoare la evrei cu privire la acest subiect, avem totusi informatii de la greci si romani despre metode de pastrare a mustului pentru a nu fermenta.

     Astfel, mustul proaspat era fiert pana se ajungea la consistenta unui gel, care era apoi indesat in vase de piatra pana ce era eliminat tot aerul. Apoi, peste gelul din vas era turnat un strat subtire de ulei de masline care impiedica patrunderea aerului in gelul de must. In felul acesta, continutul vasului putea fi pastrat nealterat  timp de luni sau chiar ani de zile. Cand era nevoie de must, se scotea gelul din vas, se dilua cu apa pana la concentratia dorita si era servit. Astfel, produsul final era nefermentat.

     Unii contemporani se indoiesc de faptul ca la o petrecere ca cea a nuntii din Cana nu s-ar fi consumat deloc bauturi alcoolice. In cultura noastra este greu de imaginat o petrecere fara alcool. Insa nu trebuie sa judecam cultura ebraica de acum doua milenii dupa criteriile si cultura noastra.

     Evreii din primul secol inca stiau ce scrie in Vechiul Testament despre vin si bauturi alcoolice  ( vezi Proverbe 20,1; 23,20.29-35; Psalm 75,8; Isaia 28,7). Casa in care s-a desfasurat masa nuntii din Cana trebuie sa fi apartinut unor evrei piosi, avand in vedere ca in ea existau sase vase de curatire ( Ioan 2,6 ), folosite la spalarile rituale.

     Acest amanunt face inacceptabila ideea ca niste iudei evlaviosi ar fi folosit vin fermentat la nunta, fapt care ar fi degenerat rapid in betie. Cu siguranta ca ei ar fi luat masuri de precautie pentru a evita o situatie atat de neplacuta. De altfel, exista cateva referinte ale unor scriitori din Antichitate care confirma faptul ca in asemenea ocazii vinul fermentat era foarte rar folosit sau chiar exclus.

     Pliniu afirma ca “vinul cel bun” este cel care nu contine “spirt”, iar grecii recomandau diluarea vinului cu pana la trei sau patru parti de apa. In cultura iudaica, vinul cel mai bun era acela care era cel mai putin alterat si cel mai proaspat, caci el putea fi folosit fara riscuri, pentru o perioada mai lunga de timp si in cantitate mai mare.

     Un ultim amanunt important: Referindu-se la minunea transformarii apei in vin cu ocazia nuntii din Cana, Ioan afirma: “Acest inceput al minunilor Lui l-a facut Iisus in Cana din Galilea. El Si-a aratat slava Sa si ucenicii Lui au crezut in El” ( Ioan 2, 11 ).

     Se pune intrebarea: Daca la acea nunta Iisus ar fi transformat 400 l de apa in tot atatia litri de vin fermentat, iar acest vin ar fi fost consumat dupa ce mesenii “au baut bine” ( Ioan 2,10 ) in prima parte a mesei, cum ar fi aratat acea petrecere ? Cum Si-ar fi putut arata Iisus slava in mijlocul unei betii generale ? Este greu de imaginat asa ceva si inacceptabil pentru caracterul sfant al Mantuitorului.

     Daca insa Iisus a transformat apa in must de cea mai buna calitate, apreciat ca fiind “vinul cel bun” de catre nunul degustator, avand o aroma si un gust care au intrecut tot ce se cunoastea pana la acea data, atunci cu adevarat El a inceput sa-Si arate slava. Transformarea apei in vin era o parabola vie care arata spre lucrarea Sa de a transforma lucrurile vechi in lucruri noi, desavarsite.

Lori Balogh

Bibliografie:

1) Gerhard Pfandl, editor coordonator, “Interpretarea Scripturii”, Institutul de Cercetari Biblice, ed. Viata si Sanatate, Bucuresti, 2012

2) Samuele Bacchiocchi, “Wine in the Biblie: A Biblical Study on the Use of Alcoholic Beverages”, Berrien Springs,Ml: Biblical Perspectives, 1989, p. 127.128

Sursa:  http://www.loribalogh.ro/