Acum mai bine de 20 ani în urmă mă aflam în mașina unui lider religios proeminent din România - proeminent la acea vreme, ce-i drept - și am observat că avea casetofon în mașină. Probabil că generația născută după 1989 înțelege mai greu termenul ”casetofon” și nu cred că o să fie timp să explic ce este acest aparat... că ne ajută netul cu răspunsuri, logic! Eram pe un drum lung și ne-ar fi prins bine... niște muzică, am gândit eu. Așa că, am avut bunul simț să cer permisiunea acestui personaj să pot să pun în casetofonul mașinii lui... o casetă personală cu muzică. Mi-a dat acordul. M-am bucurat, dar pentru o scurtă clipă...
După mai puțin de 10 secunde de ascultat muzica mea, era să fiu aruncat din mașină, împreună cu caseta și cu restul bagajului meu. M-am întors spre persoana iritată și am început să justific chestii personale legate de melodia care răsuna la difuzoarele mașinii, dar totul a fost în zadar... A trebuit să dăm caseta afară din aparat. Și a trebuit să mergem ascultând discuția celor din spate, o discuție la care nu prea aveam chef atunci și acolo să o mai aud, chiar dacă eram forțat să o fac. Nu aș fi ascultat-o nici dacă mă plătea!
Caseta mea nu era bună? Nici conversația ta nu e bună, na!
Eram revoltat că mi s-a spus să scot caseta respectivă din aparat. Nu era o muzică rea. Era o melodie creștină, mai precis ascultam 4 Him, o formație de muzică creștină contemporană fondată în 1990, decernată cu multe premii pentru piesele lor unicat, participanți la multe ocazii evanghelistice alături de Billy Graham și Louis Palau, formație care s-a dizolvat în jurul anului 2006 pentru diferite motive de implicare a membrilor grupului în diverse slujiri.
Acum când vă spun aceste lucruri probabil că este greu să mergeți 20 ani în urmă să vedeți ce muzică se asculta atunci printre ”pocăiți” și ce muzică se ascultă acum. Ceea ce este cel mai uimitor este faptul că Dumnezeu mi-a adus aminte de acest moment astăzi și a trebuit să scriu despre el generației de acum care a fost probabil criticată pentru muzica aceasta pe care ”bătrânii” noștri nu o înțelegeau și cu siguranță că nu cred că o vor înțelege ei vreodată. Dacă tot v-am făcut curioși pe unii din voi, vă redau mai în jos un videoclip recent pe care l-am găsit pe YouTube, la o calitate mai decentă, cu melodia care o ascultam atunci la casetofonul acestui lider spiritual din România:
Deși în videoclipul de mai sus formația este reunită în anul 2015, când s-a produs această înregistrare profesională, ar trebui să vă dau și videoclipul original al acestei piese din anii '90 când s-a produs și originalul, să vedeți cum erau ei îmbrăcați, cum aveau părul, cum s-a filmat această piesă muzicală inedită:
Mă rog, nu mă așteptam să fiți așa de surprinși de diferența așa de mare de ”înfățișare” a membrilor acestei formații, mă așteptam să fiți surprinși de versuri... logic, acestea erau și cele care eu le-am apărat prima dată atunci când era să fiu azvârlit din mașină... pentru un motiv atât de... inuman. Cred că am ales cuvântul cel mai bun aici. Mă simțeam de parcă... ascultatul la acest tip de muzică era ceva extra-bisericesc, extra-terestru, extra-uman. Și ca să nu lungim prea mult vorba, cred că ar trebui să vă redau și versurile complete ale acestei singure melodii ca să vedeți despre ce vorbim, și să nu credeți că aș fi avut sau am acum ceva cu acel lider religios proeminent al cărui nume nici măcar nu l-am pomenit, și nici nu îl voi pomeni aici.
We've turned the page, for a new day has dawned
We've re-arranged what is right and what's wrong
Somehow we've drifted so far from the truth
That we can't get back home
Where are the virtues that once gave us light
Where are the morals that governed our lives
Someday we all will awake and look back just to find what we've lost
We need to get back
To the basics of life
A heart that is pure
And a love that is blind
A faith that is fervently grounded in Christ
The hope that endures for all times
These are the basics, we need to get back
To the basics of life
The newest rage is to reason it out
Just meditate And you can overcome every doubt
After all man is a God,
they say God is no longer alive
But I still believe in the old rugged cross
And I still believe there is hope for the lost
And I know the rock of all ages will stand
Through changes of time
We need to get back
To the basics of life
A heart that is pure
And a love that is blind
A faith that is fervently grounded in Christ
The hope that endures for all times
These are the basics, we need to get back
To the basics of life
We need to get back To the basics of life
A heart that is pure And a love that is blind
We need to get back
To the basics of life
A heart that is pure
And a love that is blind
A faith that is fervently grounded in Christ
The hope that endures for all times
These are the basics, we need to get back
To the basics of life
Written by Donald A. Koch, Mark R. Harris • Copyright © Universal Music Publishing Group (versuri preluate de pe GooglePlay, de unde este disponibilă și melodia în format digital)
Iată și traducerea mea în limba română a acestui cântec intitulat Basics of Life - ”Fundamentele Vieții”:
Am dat pagina, căci o nouă zi a apus
Și am rearanjat ce e drept și ce-i rău
Oarecum am deviat așa de departe de adevăr
Încât nu mai putem reveni acasă
Unde sunt virtuțiile care odinioară ne dădeau lumină
Unde e morala care ne guverna viețile
Într-o zi cu toți ne-om trezi să privim înapoi să găsim ce am pierdut
COR:
Trebuie să ne întoarcem
La fundamentele vieții
O inimă care este pură
Și o dragoste care este oarbă
O credință care este înrădăcinată aprins în Hristos
Speranța care trăiește pentru toate timpurile
Acestea sunt fundamentele, trebuie să ne întoarcem
La fundamentele vieții
Noua furie este să raționăm
Doar să meditezi și așa poți învinge orice îndoială
În cele din urmă omul este un Dumnezeu
Și ei spun că Dumnezeu nu mai este viu
Dar eu tot mai cred în vechea măreață cruce
Și eu tot mai cred că este speranță pentru cei pierduți
Și știu că stânca tuturor vremurilor va sta
Prin schimbările timpului
COR:
Trebuie să ne întoarcem
La fundamentele vieții
O inimă care este pură
Și o dragoste care este oarbă
O credință care este înrădăcinată aprins în Hristos
Speranța care trăiește pentru toate timpurile
Acestea sunt fundamentele, trebuie să ne întoarcem
La fundamentele vieții
Nu am reușit să traduc chiar cu rimă aceste versuri, dar sunt sigur că ați înțeles acum esența acestui cântec. L-am îndrăgit atunci. Îl îndrăgesc și acum. Am suferit pentru aceasta, am fost marcat de acest incident, am să povestesc pretutindeni despre el. Nu, nu am pierdut atunci credința, și nu eram departe de adevăr. Eram născut din nou, era pe calea credinței, știam ce e bine și ce era rău, știam să nu bag în mine ceea ce nu era bun și știam că ceea ce îmi face rău mie îi face rău și lui Isus. Conștiința mea nu era pătată atunci că ascultam această muzică, deși comunitatea bisericească din care făceam parte atunci nu cânta sub nici o formă astfel de muzică, nu va cânta probabil niciodată ceva atât de profund și de real.
Eram și am fost cu toți obișnuiți să auzim cântece umaniste cântate în biserică; lor li se dădeau mai mare importanță și mai mare valoare pentru că erau... pe paginile unor ”sfinte” cărți de cântări. Erau de fapt cântece de adormit firea. Ne cântam nouă să nu adormim de tot în biserică. Începeam cu ”bine ați venit fraților”, apoi ne întrebam ”te ridici sau te cobori?” ca mai târziu să ne cântăm iar ”dați-mi în mână Biblia divină...”, sau ”crește-mi iubirea...”, și câte altele nu ar mai fi de pomenit acum.
Am realizat târziu în viață că noi de fapt la biserică nu ne închinam lui Dumnezeu, ci ne cântam unul la altul, și mai pomeneam ici și colo numele lui Dumnezeu. Cântece din astea sunt pline și la cântăreții seculari din lume, și dacă se ia un ”pocăit” de ele... nu știe lumea din biserică ce să mai zică. DAR, dacă ne luăm de cântecele creștinilor noștri, o să îți sară toți în cap. O să îți sară și liderii religioși proeminenți, dacă te afli în mașinile lor, și o să îți spună ce e ăla cântec inspirat și ce e ăla imn, și ce e ăla cântec de jale și cântec de dor, și cântec de vii și de morți... și câte alte cântece se mai cântă acum în bisericile creștine din România și diaspora.
Am realizat atunci că prin a asculta un alt tip de muzică... eram și aveam să devin parte din altă elită de cântăreți. Cu timpul au început să apară prin biserici cântecele acestea contemporane traduse și la noi în România, și le place acum la liderii proeminenți, nu le mai critică. Înainte te criticau dacă veneai la biserică cu blugi pe tine, acum ei vin cu blugi și vin și cu ei tăiați în genunchi!!!
Poate că ar fi bine să fac și o listă cu motive pentru care acum 20 de ani în urmă am vrut să îmi apăr melodia îndrăgită, și motivele pentru care acum, în prezent, să nu critici muzica pe care o ascultă alții.
1. Nu critica muzica pe care nu a-i ascultat-o. Dacă nu îți place ritmul, instrumentele folosite în cadrul cântecului, nu înseamnă neapărat că acel cântec e rău. Ascultă melodia de la cap la coadă înainte să spui ceva despre ea; dacă chiar vrei să fi tu ”critic” muzical, fă-ți singur un bine și ascultă melodia. Ascultă versurile și ascultă cum este intonat. Nu toate cântecele creștine care le auzim sunt cântece ”bisericești” (să folosesc un termen care să vă facă să înțelegeți acele cântece care se pot cânta cu toată biserica duminica), dar asta nu înseamnă că nu trebuiesc cântate, că nu trebuie să le audă cei care nu îl cunosc pe Dumnezeu.
2. Nu critica muzica a cărui istoric nu îl cunoști. Știu că aici am prins pe mulți în off-side. Mie îmi place să caut să văd cum s-a scris un cântec și în ce momente a fost acesta compus. Cântecele profunde s-au născut în momente cruciale din viața creștinilor. Celelalte cântece s-au născut pe partitură. Altele s-au născut pe clape sau pe corzi. Altele s-au născut pe bătaia picioarelor. Cântecele adevărate care au un conținut profund au în spatele lor o poveste pe care trebuie să o cauți să o cunoști.
3. Nu critica muzica după interpretul care o cântă. Nu toți cântăreții sunt perfecți; dacă vrei să auzi o muzică bună, trebuie să fie în spate și ore de repetiție îndelungate. Vocea umană care nu a fost educată, dar care sună bine pentru unii poate că nu sună așa de bine pentru un cântăreț profesionist de la operă. Poate că ai fost la o biserică și cei din față nu cântă cu partituri, urmează poate niște versuri... care poate au doar 3-5 acorduri. Nu critica muzica respectivă după vocea semi-falsă a celui care o interpretează - probabil că persoana respectivă se străduie să cânte și... atât a putut. Am ascultat și eu melodii interpretate de alte persoane și nu sunau deloc ca la cântărețul ”original”, cel care a și compus probabil melodia. Din fericire Dumnezeu ne-a creat pe toți diferit, inclusiv corzile vocale. Nu toți putem imita vocile altora, așa că nu critica muzica bună pe care o cântă un cântăreț mediocru.
4. Nu critica muzica care tu nu a-i cânta-o niciodată, dar care poate o să fie cântată în Ceruri. Mă gândeam astăzi că multe din cântecele cântate în bisericile noastre o să fie într-o zi evaluate de îngerii din ceruri - e doar o presupunere personală aceasta, nu scrie nicăieri în Biblie de această analiză, clar - și că multe cântece o să fie date la o parte, pe când altele vor fi acceptate. Mă gândeam - care din ele vor fi acceptate acolo? Dacă citiți cartea Apocalipsa o să vedeți că mulțimea din ceruri cânta și cântă cântări de adorare către Dumnezeu, către Mielul Său - Isus Hristos - și își așterneau coroanele la picioarele Lui în adorare. Așa că am dedus că în ceruri vom cânta cântecele care îl adoră pe Tatăl, pe Fiul, pe Duhul Sfânt. Celelalte probabil că vor fi ”concerte” pentru cei care au plecat prea devreme din mijlocul nostru... așa că ... obișnuiește-te cu cântările care le auzi azi că... poate o să le cânți în Ceruri!
Sunt sigur că ar mai fi așa de multe de adăugat aici. Vroiam să menționez la încheiere că nu am nici un fel de ranchiună față de liderul religios proeminentcare mi-a criticat muzica ce o ascultam atunci în mașina și la casetofonul lui. Da, era dreptul lui să îmi zică ceea ce mi-a zis. Era dreptul meu să cer permisiunea să pot asculta acea muzică și am primit-o, dar am avut parte de o bucurie de scurtă durată. Am învățat însă ceva. Am învățat că Dumnezeu este un Tată bun care ne iubește și care dorește să îi aduce adorarea noastră autentică, nu cântece care să ne adoarmă pe noi, pe îngeri și pe cei care țin ușile Cerului pe picioare. Dumnezeu caută adevărații închinători, cei care i se închină Lui în duh și în adevăr, adică în esență și în cuvânt.
Ce fel de muzică asculți tu?
Sursa: https://crestinismtrait.blogspot.com
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu