În fiecare an, în Vinerea Mare, sute de oameni urcă spre schitul din Straja, însoţind o cruce imensă din lemn, purtată pe umeri, care păstrează câteva fragmente din crucea Mântuitorului.
O tradiţie de aproape două decenii, păstrată în Vinerea Mare, îi reuneşte pe localnicii din Valea Jiului. În fiecare an înaintea Paştelui, în ziua în care Iisus şi-a purtat crucea spre locul răstignirii de pe Dealul Golgotei, sute de oameni urcă spre schitul din Straja, însoţind o cruce imensă din lemn, care păstrează câteva fragmente din crucea Mântuitorului, o cruce care este adusă pe umeri de la poalele muntelui până la biserica de lemn aflată la capătul unui urcuş de aproape zece kilometri.
Drumul istovitor de trei ore
Procesiunea a început vineri, în jurul orei 12, după slujba care a avut loc la Biserica Sfântul Nicolae din Lupeni. De acolo, cel puţin zece oameni au luat pe umeri crucea înaltă de patru metri şi grea de peste 100 de kilograme şi au pornit, însoţiţi de mulţimea de credincioşi şi de preoţi, pe şoseaua care urcă spre Straja.
Alţi localnici nu au avut loc sub monumentul din lemn, dar s-au mulţumit să îl atingă în speranţa că rugăciunile le vor fi ascultate. Muzica religioasă, sunetele de toacă şi rugăciunile au tulburat liniştea pădurii traversate de drumul sinuos al pelerinilor, iar ploaia mocănească a acoperit totul de la un capăt la celălalt al procesiunii.
Drumul Crucii din Straja înseamnă trei ore de urcuş continuu, cu popasuri de câteva minute la cele 12 monumente religioase amplasate pe marginea şoselei - basoreliefuri imense de piatră care redau patimile lui Iisus de pe „Via Dolorosa” (Drumul Crucii). În timpul fiecărui popas, preoţii au ţinut câte o scurtă slujbă, în timp ce mulţimea şi-a putut trage sufletul şi se bucură de frumuseţea acestui ţinut.
Unii localnici au aprins lumânări ori au aşezat flori la monumentele din piatră, alţii au îngenuncheat şi s-au rugat, în timp ce alţi oameni şi-au căutat câte un loc pe care să se aşeze sau de care să se rezeme pentru puţină odihnă.
Pelerinajul care aduce bucurie
Cu cât pelerinii se apropie de schitul din Straja, cu atât sunt mai istoviţi. „Am rămas fără aer şi am avut nevoie de ajutorul medicilor care ne-au însoţit. Apoi m-am urcat într-o maşină a salvamontiştilor, alături de alte femei care nu mai puteau nici ele să meargă pe jos, pentru că nu le-au mai ţinut picioarele”, spune Maria, o vârstnică din Lupeni.
„Nu credeam că voi reuşi să ajung până sus, dar am mers încet, încet, cu curaj, văzând o mulţime de femei în vârstă şi de copii care urcau fără să se plângă”, spune Ioan, un tânăr cu un handicap locomotor, din Lupeni. Peste 500 de oameni au însoţit crucea purtată pe drumul spre schitul din Straja
Ultima parte a traseului a fost cea mai frumoasă, cred pelerinii. Înainte de a ajunge la schit, oamenii au trecut prin tunelul sfinţilor, un loc care aminteşte de galeriile miniere din Valea Jiului, ai cărui pereţi au fost împodobiţi cu 365 de icoane, ale celor mai importanţi sfinţi din calendarul ortodox. Pentru cei mai mulţi dintre participanţi, Drumul Crucii s-a oprit la schitul de pe munte. De acolo crucea de lemn a mai fost purtată prin zăpadă la Monumentul Eroilor din Straja, unde procesiunea s-a încheiat.
Vin în fiecare an la Straja şi de fiecare dată, în ciuda oboselii, mă simt bine ştiind că am dus până la capăt acest drum al Crucii. E o tradiţie plăcută, care ne face să mai uităm de griji şi să ne apropiem de Dumnezeu”, spune Ioana, o tânără care a participat la procesiune.
Au urcat pe jos, au coborât cu telegondola
Cei mai mulţi dintre oamenii care au mers pe Drumul Crucii au coborât de pe munte cu telegondola, gratuit. De asemenea, au primit câte o plasă cu alimente şi dulciuri, un cadou simbolic de Paşte. Emil Părău, un om de afaceri din Valea Jiului, a iniţiat şi a organizat pelerinajul din Vinerea Mare.
Staţiunea Straja din Masivul Vâlcan se numără printre cele mai importante atracţii turistice din ţară. Este vizitată în special iarna, de iubitorii de schi, însă este şi un loc istoric şi o destinaţie pentru pelerini. În masivul Straja, unul din locurile de hotar din trecutul Transilvaniei, în Primul Război Mondial au murit peste 1.000 de soldaţi, o parte din ei fiind înmormântaţi în cimitirul eroilor din Lupeni. În memoria lor au fost ridicate, pe munte, schitul Sfinţilor Constantin şi Elena şi Crucea Eroilor.
Urmăriți video pe...
Citeste mai mult: adev.ro/p6sauw
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu