Traim intr-o lume din ce in ce mai nesigura. Terorism, nedreptate, saracie, ura, boala, indiferenta, dusmanie, razboaie, homosexualitate, droguri, prostitutie, avorturi, egoism, intoleranta, consumerism, sete de putere, minciuna la rang de arta, colaps al valorilor morale si spirituale, negare a divinitatii… Sunt doar o parte dintre semnele care prevestesc apropierea Revenirii Mantuitorului.
Faptul ca traim vremurile din urma, se dovedeste a fi un adevar pe zi ce trece si mai cu seama, realitatea ca suntem prinsi in mijlocul unei mari lupte: cea dintre Hristos si Satana.
Vestea buna este ca in ciuda rautatii care inunda lumea, Evanghelia lui Isus Hristos continua salvarea pacatosilor. Da, e foarte rau in lume. Si va fi si mai rau. Dar Evanghelia va continua sa triumfe, iar Isus va reveni pe nori de slava si va scapa in cele din urma lumea de rautate.
Contextul contemporan devine din ce in ce mai dezolant si induce o stare de anxietate chiar si in randul celor mai credinciosi. Cei care se pregatesc pentru Imparatia lui Dumnezeu ajung sa-si puna din ce in ce mai des intrebarea: Oare cat va mai dura? Cat mai avem pana ce totul se va sfarsi si vom pasi intr-o lume noua?
Imi vin in minte cuvintele autorului Randy Alcorn care spunea: „Speranta este lumina de la capatul tunelului vietii. Aceasta nu numai ca face intunericul tunelului mai suportabil, dar iti umple inima de bucurie prin anticiparea lumii in care vom pasi intr-o zi. Nu doar o lume mai buna, ci o lume noua si perfecta. O lume plina de viata, vesnica, frumoasa, lipsita de durere si suferinta, de razboaie, o lume fara boli, fara accidente, fara tragedii. O lume fara dictatori si fara nebuni. O lume condusa de Singurul care este demn de guvernare.”
Intoarcerea la Dumnezeu, singura solutie
Atunci cand Domnul Isus Si-a inceput lucrarea publica, primele cuvinte pe care le-a predicat au fost: „Pocaiti-va, caci Imparatia cerurilor este aproape.” Nu exista nimic mai urgent si mai necesar decat pocainta, daca cineva vrea sa scape de mania lui Dumnezeu. Dumnezeu cheama fiecare fiinta umana sa se pocaiasca – nu e vorba de ceva optional. De ce ne cheama Dumnezeu? Pentru ca „Domnul nu intarzie in implinirea fagaduintei Lui, cum cred unii; ci are o indelunga rabdare pentru voi si doreste ca niciunul sa nu piara, ci toti sa vina la pocainta.” 2 Petru.3:9
Adevarata pocainta implica intoarcerea la Dumnezeul cerurilor si al pamantului, la Cel care ne-a creat. Insa e necesar sa traim cu totii o pocainta adevarata, pentru ca oricum va veni ziua Adevarului, cand se vor da cartile pe fata si tot Universul va afla ce fel de pocainta am trait.
Este evident ca pocainta este indispensabila pentru o viata traita cu Dumnezeu. E posibil sa mergi la o biserica si sa observi ca nu sunt prea multi oameni pocaiti in jurul tau. Apoi mergi la o alta biserica si nu vezi oameni traind intr-un mod placut lui Dumnezeu. Ce faci in acest context? Iti vezi de viata ta cu Dumnezeu, fara sa te poticnesti de aceste lucruri, citesti permanent Biblia si faci eforturi sa o intelegi. Te increzi in Cel care ti-a promis viata vesnica si incerci din toata inima sa faci voia Sa.
In cine putem avea incredere?
Noi avem doar un singur Pastor, asa cum Isus a spus bisericii Sale: „Va fi o turma si un Pastor” (Ioan 10:16). Oricine altcineva in afara de Isus ne va parasi la un moment dat. Ne poate face rau, ne poate neglija, se poate supara pe noi. Orice om este la fel de imperfect cum suntem si noi. Deci, noi trebuie sa „ne uitam tinta la Capetenia si Desavarsirea credintei noastre, adica la Isus, care, pentru bucuria care-I era pusa inainte, a suferit crucea, a dispretuit rusinea” (Evrei 12:1-2).
Ce putem face in acest context? Sa ne apropiem de Dumnezeu cu credinta, sa stam ancorati in Cuvantul Sau, sa ne pocaim cu adevarat, pentru ca El a fost, este si va ramane Stanca Veacurilor, scutul fiecaruia in orice vreme. Totodata El va duce la bun sfarsit lucrarea de eliberare inceputa in fiecare dintre noi, cu pretul atat de scump al sangelui Sau.
Sa ne rugam Domnului Hristos sa ne tina tari in credinta, caci Cuvantul Sau se implineste slova cu slova sub ochii nostri si avem nevoie de protectia Sa, prin Duhul Sau cel Sfant, ca sa rezistam pana la sfarsit.
Autor: Dana Dobre
Sursa: http://afirmativ.com/
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu